Reacția germanilor la cererile sovietice din 1940. Ce măsuri au luat în privința protejării resurselor românești?
Deși germanii au remarcat că Bucovina nu era inclusă în sfera de influență sovietică conform Pactului Molotov-Ribbentrop din 1939, Germania a ales să nu conteste cererile sovietice, sfătuind România să cedeze pentru a evita ca Uniunea Sovietică să găsească un motiv de a ocupa întreaga țară.
Textul ultimatumului din partea sovieticilor:
„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica sovietică ucraineană.
Uniunea sovietică nu s’a împăcat niciodată cu faptul luărei cu forţa a Basarabiei, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singură dată şi deschis în faţa întregei lumi.
Acum când slăbiciunea militară a URSS a trecut în domeniul trecutului, iar situaţiunea internaţională care s’a creiat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moştenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, URSS consideră necesar şi oportun ca în interesele restabilirei adevărului să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunei înapoierei Basarabiei Uniunei Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerei Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune este legată în marea sa majoritate cu Ukraina sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţiune naţională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţei de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într’o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS-ului şi populaţiei Basarabiei prin dominaţiunea de 22 ani a României în Basarabia.
Guvernul URSS propune Guvernului Regal al României:
1/ Să înapoieze cu orice preţ Uniunei Sovietice Basarabia;
2/ Să transmită Uniunei Sovietice partea de Nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată.
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că Guvernul român va primi propunerile de faţă ale URSS şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre URSS şi România.
Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 Iunie curent”.
Considerând acest lucru drept un semn de fragilitate din partea României, Ungaria a cerut din nou Transilvania în august 1940
După ce prima încercare de negociere a eșuat s-au adresat Germaniei și Italiei pentru arbitraj. La 30 august 1940, ministrul italian de externe Galeazzo Ciano și ministrul german de externe Joachim von Ribbentrop au prezidat cel de-al doilea arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) la Palatul Belvedere. Încă o dată, Germania și Italia s-au pronunțat în favoarea Ungariei, acordându-i 43.104 kilometri pătrați de teritoriu (Transilvania de Nord, Maramureș și o parte din Crișana). României i s-au acordat 14 zile pentru a evacua teritoriul.
La 5 septembrie 1940, trupele maghiare au trecut granița și au ocupat teritoriul; regentul maghiar Miklós Horthy a fost printre primii care au sosit. Ocupația s-a încheiat la 13 septembrie. Trupele maghiare au fost acuzate de uciderea multor români în perioada de ocupație.
Pentru a proteja și a asigura accesul la resursele românești de care Germania depindea, a fost trimisă o misiune militară în București
Această misiune a fost înființată nu numai pentru a ajuta la instruirea armatei române, ci și pentru a proteja câmpurile petroliere românești și pentru a descuraja alte posibile încălcări sovietice ale teritoriului românesc. Așadar, începând cu data de 9 octombrie 1940, trupele germane au început să securizeze câmpurile petroliere din România, care erau vitale pentru efortul de război german, iar trei zile mai târziu, o nouă misiune militară germană a fost înființată în România pentru a dirija programul de pregătire al armatei române.
Evenimentele din 1940 au avut un impact semnificativ asupra relațiilor internaționale. România a suferit pierderi teritoriale și a fost nevoită să facă concesii în fața puterilor implicate în conflict. Aceste evoluții au schimbat echilibrul de putere în regiune și au condus la amplificarea tensiunilor în Europa înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
