În afară de medicul grec al curții, ginerele Spătarului Manolache Gealepul, Domnul s-a îngrijit să mai angajeze unul, recomandat de cercurile cunoscătoare din Apus.
Cum Racoviță avea pe atunci legături cu Curtea din Dresda și din Varșovia – cele două capitale ale lui August al III-lea, unde trimisese pe agenții săi, părintele franciscan Laydet și pe Francois-Thomas Linchou, secretar pentru corspondența în franceză și confident intim, să cumpere porțelanuri spre a le face cadou în Serai din partea Domniei, aceștia au găsit și angajat pe medicul italian Giuseppe-Antonio Pisani, recomandat de premierul regelui, contele Bruhl.
Doamna Sultana s-a îmbolnăvit greu
Pisani a ajuns la Iași în vara anului 1751, aducând lui Linchou scrisori din partea contelui Bruhl. Către sfârșitul anului 1752, Doamna Sultana s-a îmbolnăvit greu și, din cauza unor medicamente prescrise, se spunea, de doctorul Pisani și-a dat sufletul, fiind înmormântată la 2 ianuarie 1753 în mânăstirea Golia.
Racoviță s-a consolat cu greu de nenorocirea ce l-a ajuns și, în amintirea soției sale, a ridicat biserica Sf. Spiridon, spitalul cu același nume și alte clădiri de închinare și milostenie.
Sub influența miniștrilor greci, care vedeau o concurență periculoasă în vesticii ce-l înconjurau pe Domn, Racoviță nu i-a uitat nici pe vinovații indirecți de moartea Sultanei, medicul și cei care îl aduseseră.
Încă de pe 13 decembrie, doctorul Pisani a fost arestat și supus unui aspru tratament, iar după moartea Doamnei a fost trimis la ocnă.
Părintele Laydet a fost și el arestat, iar Linchou, în cuvintele căruia Domnul se încredea, lipsind două săptămâni de la Curte, a căzut victimă Postelnicului Geanetul și a fost silit să stea, în mod oficial, departe de bunăvoința domnească mai multe luni.
Victima unei urzeli a miniștrilor greci
Până să revină în grațiile Domnului, la insistențele Franței, Linchou îi scria lui Giuliani, interpretul lui August al III-lea, la Varșovia, în favoarea lui Pisani, menționând că doctorul a fost arestat pe 13 decembrie, iar Sultana a murit pe 2 ianuarie, fără să mai ia vreun medicament cu o lună și jumătate de a muri.
Mai mult, el scria că Pisani fusese victima unei urzeli a miniștrilor greci, ca să scape de concurența pe care italianul o făcea conaționalului lor.
La plecare de pe tron, Racoviță l-a luat cu el, pus în fiare, pe Pisani. La întemnițat la București, într-o cușcă, punând să fie bătut în fiecare seară, din care cauză Pisani a murit.
Sursa: V. Mihordea, Giuseppe-Antonio Pisani, medicul lui Constantin Racoviță
