Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Răsplătind faptele de arme – manevre, scandaluri, opoziție la Roma. Studiu de caz: Lucius Paulus Aemilius
Articole online

Răsplătind faptele de arme – manevre, scandaluri, opoziție la Roma. Studiu de caz: Lucius Paulus Aemilius

Imperiul Roman

Lucius Paulus Aemilius a fost comandantul forțelor romane în lupta de la Pidna din 168 a.Chr.

Răsplătind faptele de arme – manevre, scandaluri, opoziție la Roma. Studiu de caz: Lucius Paulus Aemilius

O victorie romană, în urma căreia statul macedonean a fost desființat și împărțit în 4 regiuni. L. Paulus Aemilius a fost varul Scipio Africanul. A avut 4 fii, doi i-a dat spre adopție – pe cei din prima căsătorie (înfrățire intre familiile patriciene), doi au murit. A ajuns pretor – deci funcție militara. A izbutit o victorie împotriva barbarilor lusitani în Spania. Devine consul în 183, și a doua oară în 168, prin tragere la sorti primește Macedonia. Un om cultivat, un comandat capabil, moderat.

Despre L. Arminius Paulus au scris Polybios, Cicero, Titus Livius, Plutarh (în biografie – viața lui Aemilius Paulus). Plutarh apreciază politica dusă de Aemilius Paulus, care nesocotea poporul. Plutarh e părtinitor. Apreciază cultura (filoelenismul), Plutarh fiind grec. Trece sub tăcere jefuirea Epirului ordonată de comandant.

Familia lui Aemilius Paulus s-ar fi tras din fiul lui Pitagora. Un om preocupat de respectarea tradițiilor, modest și lipsit de lăcomie, dedicat cetății (dota soției). De soție, Papiria, fiica unui fost consul, a divorțat dintr-un capriciu.

În primul consulat i-a înfrânt pe liguri, dând dovada de omenie după cucerirea lor. A candidat apoi de mai multe ori la consulat, fără a fi ales. A investit în educația copiilor săi, implicat fiind adesea în treburile cetății, respectând tradițiile. Înfrângerile suferite de comandanții romani determina alegerea lui Aemilius – avea 60 de ani în 168. Provincia îi e data fără tragere la sorti, cum era cutuma. 

Cei doi, Aemilius și Perseu sunt prezentați într-un raport antitetic: Perseu e lacom, Aemilius Paulus cumpătat. Zgârcenia e văzută ca motiv al eșecului regelui macedonean. 

Plutarh insistă asupra pretenției lui Aemilius de a fi lăsat sa gândească singur strategia de lupta

După crearea breșei prin încercuirea armatei lui Perseu din fața muntelui Olimp, regele macedonean își retrage trupele la Pidna, pe o câmpie. Descrierea bătăliei si a ordinelor din timpul luptei date de Aemilius Paulus. Zdrobirea armatei macedonene – 25.000 morți, in vreme ce in tabăra romanilor doar 80-100 morți. Perseu, laș, fuge și ucide vistiernicii care-l dojenesc. Macedonenii s-au predat lui Aemilius în 2 zile. Îndeplinind un ordin al Senatului, Aemilius a prădat Epirul (aliat al lui Perseu), făcând 150.000 de oameni sclavi.

Întors învingător din Macedonia, Aemilius e întâmpinat de ura opozanților (Galba), discursul de susținere al fostului consul Servilius și opoziția senatorilor față de această nerușinare determinând triburile sa îi acorde triumful.

Perseu e adus la Roma pentru a fi legat în spatele carului triumfului. Gloria militară a lui Aemilius Paulus e umbrită de moartea celor doi fii cu a doua soție, în jurul triumfului. Regele macedonean more prin înfometare sau prin epuizare. Doi fii au murit, iar al treilea a devenit scrib, Alexandru.

Faptele lui Aemilius în Macedonia au dus la umplerea vistieriei romane. Moare la Roma. Funeralii fără vast, dar cu multa emoție. Și popoarele învinse l-au respectat (lusitanii, ligurii, macedonenii).

Registration

Aici iti poti reseta parola