O veste uluitoare se răspândi cu iuţeala fulgerului în primii ani
ai secolului al XX-lea.
O bombă asupra Capitoliului
În 1915, crima profesorului Muenter era uitată. Războiul dezlănţuise cu furie în Eu ropa. Statele Unite erau încă neutre.
O explozie distruse aripa stângă a Capitoliului, consacrată Senatului. Pentru a nu speria opinia publică, se spunea că totul era un accident, dar poliţia căuta cu îndârjire pe misteriosul atentator.
Niciun indiciu nu era, decât o scrisoare, semnată de un necunoscut, ajunsă în mâinile presei.
Un oarecare B. Pearce regretă că s-a servit de un explozibil, dar el voia să înăbuşe vocea războiului, gestul lui fiind un fierbinte apel în favoarea păcii, condamnând vinderea de muniţii aliaţilor, căci astfel măcelul se prelungea.
Afacerea Pierpont Morgan
O altă veste senzaţională se răspândi două zile după aceea. Miliardarul Pierpont Morgan era să fie asasinat în împrejurările următoare:
Bogatul miliardar se odihnia în casa sa de la ţară, cu familia şi amicii. Dimineaţa îşi lua micul dejun în tovărăşia lui Sir Cecil şi Lady Springrice, când se auzi soneria la intrare.
Omul de serviciu deschise uşa. În faţa lui, la câţiva pasi văzu un străin
cu o valiză în mână.
- Aș vrea să-l văd pe dl. Morgan, vorbi acesta cu accent străin.
— Regret, dar d. Morgan nu primeşte pe nimeni în reşedinţa de la ţară, afară dacă birourile din New-York n-a fixat o întrevedere. Cred că n-ar fi cazul…
— Mă va primi dacă îi vei prezenta cartea mea de vizită.
Şi străinul i-o şi întinse.
– D. Morgan are nevoie de-o introducere mai mare decât o carte de vizită.
Acest răspuns exasperă pe inoportun, care scoase din buzunar un revolver, ameninţându-1 pe servitor.
Aceasta e o mai bună introducere. Unde este stăpânul tău?
— În bibliotecă.
Şi sub ameninţarea armei îi indică încăperea, dar prin oglinzi individul văzu biblioteca goală.
- Minţi. Unde este stăpânul tău? Spune sau te omor!
Servitorul tăcu câteva clipe, apoi începu să strige.
- Morgan, fugiţi!! Sunteţi în pericol de moarte.
Auzind acestea necunoscutul alergă pe scări şi se găsi în faţa lui Morgan şi a soţiei lui. O luptă teribilă se angajă între cei doi bărbaţi. Soţia miliardarului şi o servitoare reuşiră să smulgă revolverul din mâna lui, dar el avea un al doilea în cealaltă mână, pe care-1 descărcă în Morgan.
Poliţia îl percheziţionă şi găsi asupra lui gloanţe, trei pachete de dinamită şi o hârtie pe care era scris numele copiilor lui Morgan.
El sfârşi prin a mărturisi că se numeşte Frank Hoit, profesor la universitatea din Cornell, căsătorit cu fiica unui eminent preot din Texas.
- Pentru ce ai încercat să omori pe Pierpont Morgan?
- Nu vroiam să-l omor, ci numai să uzez de influenţa sa pentru a împiedica America să vândă muniţii aliaţilor.
- Și dinamita?
- Trebuia să arăt ce ravagii teribile face. Scopul meu era de a pune mâna pe d-na Morgan şi copii, pentru a-i păstra ca ostateci, până când d. Morgan ar fi oprit vinderea muniţiilor.
Aceste cuvinte amintiră poliţiei textul scrisorii trimisă de Pearce după explozia de la Capitol.
Încolţit, Hoit mărturisi că el era Pearce. Ancheta stabili că acest individ cumpărase o mare cantitate de dinamită. Unde o ascunsese?
– Vă voi spune după şapte luni… le răspunse el cu un rânjet teribil. Temându-se de vreo explozie, poliţia făcu cercetări pretutindeni. Mai târziu, soţia lui comunică poliţiei printr-o scrisoare, că materialul explozibil ar fi după spusele soţului ei pe un vapor pe mare.
