Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Privilegiile orășenilor din Câmpulung
Articole online

Privilegiile orășenilor din Câmpulung

boieri

În orașul medieval exista o cancelarie care-și ținea activitățile în sediul aflat probabil în casa judelui unde era ținut catastiful orașului în care se aflau toate documentele emise.

Privilegiile orășenilor din Câmpulung

În biserica reprezentativă erau ținute privilegiile acordate de domnie. Documentele emise de județi și pârgari nu au solemnitatea celor domnești, trecându-se direct la subiect. Probabil existau n oraș gramatici, dieci sau notari specializați în redactarea, citirea și contabilizarea documentelor.

Pârgarii nu erau dregători, deoarece nu erau numiți de domnie sau de o instituție intermediară, ci erau aleși anual de comunitatea orașului.
Orașele vechi, precum Târgoviște, Câmpulung, Argeș, Râmnicu-Vâlcea sunt creații ale coloniștilor sași și unguri. Cu acordul domnului instituțiile străine s-au difuzat și în interiorul orașelor autohtone. Câmpulung și Târgoviște aveau o autonomie mai largă decât celelalte orașe, fiind scutite de taxe. Orășenii din Câmpulung aveau privilegiul de a deține întreg pământul, domnii și boierii neavând dreptul de a avea moșii.

Privilegiile câmpulungenilor (1636 Basarab) sunt asemănătoare celor și în diploma andreană (Andreanum) din 1224: boierii/nobilii nu aveau dreptul de a deține pământ în zona lor. Cei care sosieră în Câmpulung până la domnia lui Iliaș (1420-1421) erau siliți printr-un act emis de domnul Matei Basarab în1633 sa părăsească orașul din rațiuni fiscale. Câmpulung avea și dreptul de oraș închis. Orășenii, deși inferiori boierilor, se bucurau de privilegii. Precum orășenii din Buda, câmpulungenii puteau sa își aleagă propria lor administrație, erau scutiți de taxe și vămi, cu excepția „tricesimei” și taxa pentru biserica din oraș.

Aceste privilegii au fost acordate încă de le vremea primilor domni

Orășenii ridicau cruci de piatră pe care însemnau vechile privilegii începând cu secolul XVII când autonomia a început să le fie încălcată. Târgoviștenii nu erau scutiți de vămi interne precum campulugenii, dar negustorii puteau circula cu marfa prin țară, întrucât centrele urbane vechi erau scutite de taxe pe vin. Presiunea fiscală otomană a dus la anularea acestor scutiri și iertări.

Între secolele XIV-XVI, ingerințele domnești în viața orașelor au fost limitate, situația schimbându-se odată cu domnia lui Neagoe Basarab când încep sa pătrundă greci, evrei, armeni în orașele românești. n orașele noi, precum Craiova sau București, domnia își exercita controlul prin reprezentanți încă de la început. În secolul XVIII existau județi doar în 8 orașe, printre care Argeș, Câmpulung, Craiova, Pitești, care erau însă supuși dregătorilor domnești. Domnii, prin așa-numitul dominium eminens (domeniu eminent) puteau dărui din moșiile orășenilor mănăstirilor sau, din secolul XVIII, boierilor.

Registration

Aici iti poti reseta parola