Este vorba de primul mesaj pe Twitter din istorie, scris și postat de Jack Dorsey în 2006, creatorul rețelei sociale.
Oricât ar părea de neobișnuit, oricine poate deveni proprietarul celor cinci cuvinte. Evident, cu condiția de a fi milionar.
Acest mesaj simplu, datând din 21 mai 2016, cu conținutul „just setting up my twttr” („îmi creez contul de twitter”), tocmai a fost scos la licitație pentru ceva mai mult de două milioane de euro pe platforma Valuables.
just setting up my twttr
— jack (@jack) March 21, 2006
În ultimele luni, creațiile pur digitale suscită un interes tot mai mare. Fiind imposibil de falsificat, datorită tehnologiei Blockchain (un fel de întregistrare publică online care recenzează toate tranzacțiile imateriale – n.r.), care a adus succesul Bitcoin, aceste bunuri sau opere de artă virtuale se vând pe piața artei la prețuri colosale.
Această turnură digitală în lumea digitală a început în 2018 cu portretul lui Edmond de Belamy. Realizat printr-un algoritm de către o echipă de cercetători francezi numită Obvious, această operă a făcut senzație la Christie’s, vânzându-se la licitație cu 390.000 de euro, adică de 45 de ori mai mult decât se estimase la punea sa în vânzare.
Doi ani mai târziu, această nouă piață de artă digitală înregistra noi recorduri. La începutul lui martir 2020, artista canadiană Grimes și fratele ei, Marc Boucher, au vândut în zece minute zece opere digitale pentru suma de 4,9 milioane de euro.
Aflată încă în desfășurare, la Christie’s, licitația pentru Everidays – The First 5.000 Days, o frescă din imagini create și publicate zilnic timp de 13 ani de artistul Mike Winkelman, cunoscut sub pseudonimul Beeple, ar putea bate toate recordurile.
Cu o zi înainte de închiderea licitației, oferta a ajuns deja la aproape 10 milioane de euro.
Însă, aceste cripto-licitații depășesc granițele lumii artei. O secvență video, un site de internet, un gif… De câteva luni, și alte bunuri virtuale de tot felul sunt considerate tot mai valoroase.
În lumea sportului, de exemplu, la începutul anului, platforma NBA Top Shot, realizează vânzări record cedând colecționarilor clipuri de baschet certificate.
Unul, de zece secunde, arătând o acțiune spectaculoasă a lui Lebron James, a plecat de la 170.000 de euro.
Alte creații digitale se vând și ele cu prețuri colosale, ca de pildă Nyan Cat, faimosul gif cu o pisică pe un curcubeu, care s-a vândut cu aproape 490.000 de euro.
Celebritățile au mirosit și ele afacerea: Lindsay Lohan și-a vândut portretul digital cu ceva mai mult de 8.400 de euro.
Nimic de mirare, așadar, să vezi utilizatorii de rețele sociale investind și ei pe această piață și dorind să cumpere un mesaj al lui Jack Dorsey.
Ce interes poate exista totuși să dai bani pentru bunuri pe care toată lumea le poate vedea și descărca?
Toate sunt vândute ca „Non-Fungible Token” („Jeton care nu poate fi înlocuit”), prescurtat NFT. Un fel de certificat de autenticitate care dă certitudinea că ești cu adevărat proprietarul unei opere digitale.
Platforma Cryptoart.io, care recenzează tranzacțiile efectuate pe platformă de artă digitală, a contabilizat 91 de milioane de achiziții de opere digitale cu NFT doar în luna februarie.
„Este vorba de active digitale unice, existente pe blockchain și pot reprezenta orice fel de produse, fie că sunt virtuale – ca imaginile sau video-urile, sau reale – ca picturile sau bunurile imobiliare”, preciza recent Nadya Ivanova, de la Atelier Paris Bas, filială autonomă a băncii franceze, specializată în cercetări și prospecții, citată de France 24.
Cumpărătorul devine astfel proprietarul unei opere sau poate constitui o colecție de care poate să profite toată lumea. Însă nu are nici o putere asupra ei: nu o poate nici distruge, nici șterge.
„Cumpărătorii nu dobândesc, așadar, nici drepturile de autor, nici marca, nici măcar proprietatea exclusivă a ceea ce achiziționează, ci doar simplul drept de a se făli”, scris New York Times.
„Cumperi o emoție”, explica un investitor pentru ziarul american.
