Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Prezența romană pe malul stâng al Dunării în epoca Dominatului (IV-VII)
Articole online

Prezența romană pe malul stâng al Dunării în epoca Dominatului (IV-VII)

Imperiul Roman

La începutul secolului V, ultimele puncte de sprijin ale romanilor din stânga Dunării vor cădea sub presiunea hunilor. În 395, Imperiul a fost împărțit în două, la moartea lui Theodosius I, între Arcadius și Honorius, cel dintâi domnind în răsărit, având reședința la Constantinopol, iar cel din urmă în apus, rezidând la Roma. Limes-ul dunărean, după scindarea Imperiului roman, va rămâne în zona de apărare a Imperiului de Răsărit.

Prezența romană pe malul stâng al Dunării în epoca Dominatului (IV-VII)

Atacurile repetate ale hunilor au condus inevitabil la slăbirea și dezorganizarea apărării frontierei dunărene. Fortificațiile de la Sucidava, Hinova, Gornea etc. vor cădea. Attila, așa cum menționează Procopius din Caesarea, va dărâmă complet aceste fortificații de la nord. Așezându-se în Pannonia, hunii vor distruge și limes-ul roman de la Dunărea mijlociei. După retragerea hunilor, locul hunilor va fi luat de seminția germanică a gepizilor, stabilindu-și reședința la Sirmium.

Refacerea fortificațiilor a început spre sfârșitul secolului V p. Chr., în vremea împăratului Anastasius. Opera e confirmată de prezența unor cărămizi la Histria sau Dinogetia purtând ștampila cu numele împăratului. La Dinogentia sunt s-au descoperit cărămize purtând ștampila Altina, ceea ce înseamnă că din cetatea aflată în sudul Dobrogei au fost transportate aceste cărămizi pe Dunăre. Ratiaria, fortificație de pe limes, ia numele împăratului. E de presupus că în vremea lui Anastasius și a fiului său, Iustinus, s-au reclădit și alte fortificații, nemenționate de Procopius.

Între 527-565, pe vremea împăratului Iustinian, s-a acordat o atenție sporită pazei limesului dunărean, Procopius din Caesarea vorbind despre un comandat al Thraciei foarte temut de barbari, Chilbudios, pus în funcție de Iustinian în al patrulea an de domnie, doar după moartea comandantului reușind barbarii să își continue jafurile. Tot Procopius amintește despre cetatea Turris, clădită pe vremea lui Traian, și promisă de Iustinian slavilor. Respectiva cetatea corespunde probabil așezării romane de la Barboși.

Prezența romană e din nou atestată în Crimeea în vremea lui Iustinian, ca în perioada primei tetrarhii

Iustinian a întreprins o amplă opera de refortificare a cetaților din provinciile dunărene: Moesia Prima, atenție sporită fiind acordată mai ales zonei Porților de Fier, Dacia Ripensis, mai ales cetatea Ratiaria, Moesia Secunda, Scythia, din lista lui Procopius din Caesarea lipsind mai multe cetăți, de pildă Tropaeum Traiani, Histria, Capidava etc. Și pe malul de nord sunt refăcute unele cetăți: Dierna, care apar sub numele de Zernes, Sucidava, Daphne.

La Tomis, în prima jumătate a secolului VI, sunt atestate lucrări de refacere a zidului, probabil tot în timpul lui Iustinian. Este atestată și o formațiune de arcași, prin două inscripții. 

Spre sfărșitul secolului VI, limes-ul dunărean a fost asaltat permanent de slavi și avari. Aceste două seminții profită de revolta trupelor de pe limes aflate sub comanda centurionului Focas și trec la sud de Dunăre în 602, pierderea definitivă a limes-ului producându-se odată cu trecerea bulgarilor, populație de origine turcică, în sudul Dunării, în 680.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola