Gravurile din situl Gönnersdorf din Epoca de Gheață din Germania prezintă pești în plase sau capcane, oferind indicii despre pescuit în urmă cu mii de ani.
Acum aproximativ 15 800 de ani, o civilizație din Epoca de Gheață prospera în Germania de astăzi
Într-un sit din Gönnersdorf, aceștia au construit locuințe, au fabricat obiecte precum arme și bijuterii și au documentat lumea din jurul lor în gravuri în stâncă. Cercetătorii care studiază aceste gravuri tocmai au găsit cele mai vechi reprezentări ale pescuitului cunoscute vreodată.
Gravurile spun o poveste fascinantă despre oamenii epocii glaciare și ne ajută să înțelegem cum era viața acum mii de ani la Gönnersdorf.
Conform unui nou studiu publicat în PLOS ONE, situl Epocii glaciare de la Gönnersdorf – descoperit pentru prima dată în 1968 – adăpostește „406 plăcuțe de stâncă gravate”. Deși aceste gravuri au fost „studiate pe larg” înainte, tehnologia mai avansată a permis cercetătorilor să arunce o privire mai profundă.
„Plachetele de la Gönnersdorf sunt acoperite cu gravuri, dar analizele anterioare s-au concentrat în principal pe reprezentări de animale și figuri”, a declarat autorul studiului, Jerome Robitaille, într-un e-mail pentru All That’s Interesting.
Cele mai vechi dovezi ale pescuitului. Sursa Foto: Twitter/X
Gravurile de pescuit de la Gönnersdorf
El a continuat: „Pentru a obține o înțelegere mai profundă a plachetelor, am folosit tehnologia Reflectance Transformation Imaging (RTI). Această tehnologie s-a dovedit neprețuită pentru identificarea și studierea gravurilor mici… Ea permite o vizualizare mult mai precisă a plăcuțelor, îmbunătățind observațiile noastre dincolo de cele ale studiilor anterioare.”
Folosind RTI, Robitaille și echipa sa au reușit să „reevalueze” plachetele și să identifice „reprezentări nuanțate ale practicilor de pescuit neînregistrate anterior pentru Paleoliticul superior”. Mai exact, ei au identificat pești și „motive grilă” care par a fi o reprezentare deliberată a „utilizării plaselor de pescuit”.
„Am fost foarte surprins. Cercetările anterioare se axaseră doar pe animale și figuri, acordând puțină atenție zonelor mai mici în care peștii și plasele sunt vizibile”, a comentat Robitaille.
Potrivit lui Robitaille, acest lucru sugerează că pescuitul „a jucat un rol mai vital” în societatea epocii glaciare decât se credea anterior, „atât ca strategie de subzistență, cât și ca activitate culturală”. Mai mult, reprezentarea peștilor în cadrul unui model de grilă sugerează o „concentrare artistică” asupra „actului de pescuit”, indicând faptul că oamenii antici vedeau pescuitul ca o „activitate structurată, socială și posibil sezonieră”.
Cele mai vechi dovezi ale pescuitului. Sursa Foto: Twitter/X
Situl Epocii glaciare de la Gönnersdorf a oferit și alte informații valoroase de-a lungul anilor
Cercetătorii au găsit sute de alte gravuri complicate în stâncă, precum și dovezi ale fostei așezări și o mulțime de artefacte precum bijuterii, arme, unelte și multe altele.
Gönnersdorf a fost descoperit pentru prima dată în 1968. Un sit remarcabil al Epocii glaciare, fosta așezare este bine conservată datorită unui strat de piatră care a căzut pe zonă în urma unei erupții la zona vulcanică Laacher See.
De atunci, cercetătorii au descoperit dovezi ale unor locuințe umane, peste 81 000 de artefacte din piatră, figurine, unelte, arme, bijuterii, obiecte din fildeș și os și 406 gravuri.
Aceste fascinante gravuri în stâncă descriu o varietate de imagini sculptate de oamenii paleolitici cu mii de ani în urmă. Acestea prezintă cai sălbatici, rinoceri, reni și mamuți, precum și sute de „femei umane schematice, fără cap și foarte stilizate”. În ultimele scene, femeile sunt văzute întâlnindu-se, adunându-se și probabil dansând.
Ca atare, gravurile în stâncă care prezintă pești – cele mai timpurii astfel de imagini documentate vreodată – ne ajută să înțelegem mai bine această tabără din Germania din Epoca de Gheață. În urmă cu aproape 16.000 de ani, oamenii de acolo au participat la o serie de activități. Și, mai important, și-au făcut timp să le documenteze, oferindu-ne o fereastră către viața lor, așa cum s-a desfășurat ea în timpul paleoliticului superior târziu.
