Evenimentul Istoric > Articole online > Pe cine au ucis americanii la început de an. Generalul iranian legendar precum James Bond
Articole online

Pe cine au ucis americanii la început de an. Generalul iranian legendar precum James Bond

Americanii îl considerau un „geniu al răului”, iranienii îl transformaseră în legendă.

Cel puţin opt persoane au fost ucise în noaptea de joi spre vineri într-un bombardament asupra unui convoi pe aeroportul din Bagdad.

Mai multe proiectile au căzut asupra unui convoi al Hashd al-Shaabi, coaliţie de organizaţii paramilitare preponderent proiraniene, care în prezent sunt integrate în structurile statului irakian

Abu Mehdi al-Mouhandis, numărul doi al coaliţiei Hashd al-Shaabi, a fost ucis în timpul bombardării convoiului pe aeroport, conform surselor citate.

Puternicul general iranian Qassem Soleimani, însărcinat cu afacerile irakiene în cadrul armatei ideologice iraniene, a fost ucis în acelaşi bombardament.

Qassem Soleimani, şeful Forţei Qods al Gărzilor Revoluţionare însărcinată cu operaţiunile externe ale Iranului, a exercitat, în special începând din 2018, o influenţă cheie în negocierile politice vizând formarea unui guvern în Irak.

Influentul general ucis la vârstă de 62 de ani era unul din cele mai populare personaje din Iran, fiind considerat un adversar redutabil al SUA şi al aliaţilor săi.

Președintele SUA, Donald Trump, a avut vineri o primă reacție, pe Twitter, după atacul cu dronă în care a fost ucis principalul comandant iranian Qassem Soleimani. Trump susține că Soleimani era urât și temut și în interiorul țării, fiind responsabil pentru moartea sutelor de protestatari iranieni, uciși în luna noiembrie.

 

Cel mai popular om din Iran

A fost considerat de o parte din analiști cel mai popular om din Iran și între cei mai puternici lideri din Orientul Mijlociu. 

În calitatea sa de lider al Forțelor Quds, trupe de elită ale Revoluției Islamice, și-a asumat responsabilitatea pentru operațiunile clandestine ale Iranului în străinătate, extinzând implicarea militară a Iranului în conflicte externe precum cele din Siria și Irak.

Prin acțiunile sale și-a câștigat un statut aproape mitic în rândul inamicilor și idolizarea de către susținătorii săi din Iran, relatează The Washington Post.

Analiștii au spus că Soleimani a avut o influență diplomatică mai mare decât ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, și au speculat că va ținti în cele din urmă o funcție politică de top.

Nu de puține ori a fost comparat cu Karla, fanaticul spion sovietic, personaj fictiv din romanele lui John le Carré despre războiul Rece.

Irakul, prins la mijloc între aliaţii americani şi cei iranieni de ani de zile, a fost în ultimele săptămâni scena unei escaladări a violenţelor ce riscă să transforme ţara într-un teren de confruntare a celor două puteri ce acţionează pe teritoriul său.

Zece atacuri cu rachete au vizat soldaţi şi diplomaţi americani de la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, ucigând un subcontractant american în urmă cu o săptămână.

Marţi, protestatari proiranieni au atacat ambasada SUA din Bagdad, un episod violent fără precedent încheiat miercuri cu retragerea acestora in zona ultra-securizată a Bagdadului, Zona Verde, unde se găseşte ambasada americană, la ordinele Hashd al-Shaabi.

Duminică seara, Washingtonul, care acuză facţiunile proiraniene din cadrul Hashd al-Shaabi că se află în spatele acestor atacuri nerevendicate, a răspuns prin bombardarea bazelor uneia dintre ele, amplasată în apropierea frontierei irakiano-siriene, ucigând 25 de persoane. 

Cariera

Cariera lui Soleimani a început la scurt timp după Revoluția iraniană din 1979 și a ajutat la formarea republicii islamice.

„Mai mult decât oricine altcineva, Soleimani a fost responsabil pentru crearea unui arc de influență – pe care Iranul îl numește „Axa Rezistenței”- extinzându-se din Golful Oman prin Irak, Siria și Liban până la țărmurile estice ale Mării Mediterane”, a scris Ali Soufan, fost agent FBI și analist în probleme de securitate, într-un profil pe care i l-a conturat generalului în 2018.

Provenind dintr-o familie săracă din sud-estul muntos al Iranului, Soleimani s-a alăturat Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, un grup menit să protejeze noua republică și să-și aplice obiectivele ideologice stricte.

În timpul războiului cu Irakul vecin din 1980 până în 1988, Garda Revoluționară a câștigat putere politică și economică. Războiul sângeros și brutal din Irak a ajutat, de asemenea, la formarea lui Soleimani.

Pe când abia trecuse de 20 de ani, a desfășurat misiuni în spatele liniilor inamice, genul de acțiune care avea să devină o marcă a forțelor Quds.

De asemenea, el a găsit aliați în rândul populației șiite din Irak, unii dintre aceștia susținând Iranul împotriva dictaturii lui Saddam Hussein.

La sfârșitul anilor ’90, Soleimani a primit controlul asupra Forțelor Quds, aripa Gărzii Revoluționare destinată afacerilor externe. Grupul a avut o istorie îndelungată, după ce a contribuit la stabilirea Hezbollah în Liban, la începutul anilor 80, iar sub conducerea lui Soleimani și-a extins influența în regiune.

După eliminarea lui Hussein, în urma unui atac în Irak condus de SUA, Forțele Quds au început să ajute milițiile șiite din țară în lupta lor împotriva trupelor americane. O estimare recentă a Pentagonului spune că forțele reprezentative iraniene au ucis cel puțin 608 de soldați americani în Irak între 2003 și 2011.

Mai târziu, în războiul civil sirian, o intervenție masivă a Forței Quds a ajutat să transforme cursul războiului în favoarea președintelui Bashar al-Assad, un aliat regional al Teheranului.

Influența lui Soleimani

Influența lui Soleimani s-a simțit cel mai mult în Orientul Mijlociu, dar ambițiile sale au depășit nivelul regional. Forța Quds a fost legată de comploturi din Asia și America Latină și chiar o încercare eșuată în 2011 de asasinare a ambasadorul Arabiei Saudite în Statele Unite, la un restaurant italian din Georgetown.

După ce președintele Trump a scos Statele Unite, în 2015, din acordul nuclear din 2015 între Iran și alte puteri mondiale, Forța Quds s-a aflat în centrul escaladării rapide a tensiunilor cu Statele Unite.

Analiștii au apreciat că Soleimani a fost o figură unică și probabil de neînlocuit pentru regimul iranian. Însă, după șocul veștii morții sale, unii s-au întrebat ce efect va avea asupra regiunii uciderea unei asemenea figuri venerate.

Presiunea unei riposte va fi imensă”, a subliniat Vali Nasr, expert în Orientul Mijlociu și profesor la Universitatea Johns Hopkins, pe Twitter.

Trei zile de doliu şi promisiunea că vine răzbunarea

Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, s-a angajat vineri să „răzbune” moartea influentului general iranian Qassem Soleimani, şi a decretat trei zile de doliu naţional.

„Martiriul este recompensa pentru munca sa continuă în toţi aceşti ani (…). Cu voia lui Dumnezeu, opera şi drumul lui nu se vor opri aici şi o răzbunare implacabilă îi aşteaptă pe criminalii care şi-au murdărit mâinile cu sângele lui şi cu cel al altor martiri”, a subliniat ayatollahul Khamenei pe contul său de Twitter în limba farsi.

 

Preşedintele iranian Hassan Rouhani a declarat că Iranul şi „naţiunile libere din regiune” se vor răzbuna pe SUA după uciderea influentului general Soleimani. „Nu există nicio îndoială cu privire la faptul că marea naţiune a Iranului şi alte naţiuni libere îşi vor lua revanşa asupra Americii criminale pentru acest asasinat oribil”, a declarat Rouhani, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul guvernului iranian.

La rândul său, ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif a avertizat vineri pe contul său de Twitter că uciderea puternicului general iranian Soleimani în raidul american de la Bagdad, la ordinul preşedintelui SUA, Donald Trump, este „o escaladare extrem de periculoasă şi imprudentă”.

 

La Teheran au avut loc demonstrații antiamericane de proporții. Departamentul de Stat i-a avertizat pe americani să părăsească imediat Irakul. 

Ministerul de Externe de la București a emis o alertă de călătorie pentru Irak și zona extinsă a Orientului Mijlociu. Românii sunt sfătuiți să evite deplasările în această regiune.

 

Căutări pe Google

Uciderea generalului iranian Qasem Soleimani în Irak, de către o dronă a armatei americane a generat, cel puțin în topul căutărilor Google din ultima zi, o ciudată asociere între „Al Treilea Război Mondial” și „arhiducele Franz Ferdinand” (a cărui asasinare, la Sarajevo, în 1914, a dus la declanșarea Primului Război Mondial), se arată într-o analiză BBC.

Astfel, în topul căutărilor Google se situează următoarele cuvinte sau expresii: „Soleimani”, „Franz Ferdinand” (arhiducele, nu trupa), „Trump” și „Al Treilea Război Mondial” (căutări care, în limba engleză, sunt formulate sub expresia „WW III”).

S-au făcut imediat o mulțime de paralele între uciderea lui Soleimani și asasinarea, la Sarajevo, în urmă cu peste un secol, a fostului arhiduce al Austriei, Franz Ferdinand. Un asasinat care, știm bine, a provocat declanșarea unui război mondial. Primul.

Până acum, uciderea lui Soleimani a provocat o sporire semnificativă a căutărilor pe Google de tipul „Franz Ferdinand”. Iar lumea a mai învățat sau recapitulat, cu acest prilej, puțină istorie, scrie digi24.ro.

Pentru că președintele american Donald Trump e cel care a ordonat atacul cu dronă care l-a ucis pe Soleimani. Și care a postat, la puțin timp, pe Twitter, o poză cu steagul american.

 

Cu această ocazie, căutările de pe Google au scos la iveală un alt tweet al lui Trump, din anul 2011, în care acesta îl acuza pe președintele de atunci al SUA, Barack Obama că „vrea să pornească un război cu Iranul” pentru a câștiga al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola