Patru motive pentru care bătălia de la Caporetto din 1917 a fost atât de decisivă
A fost o victorie spectaculoasă, care a adus Italia în pragul colapsului național.
Dar cum au reușit să învingă cu atâta succes forțele italiene mult mai numeroase? Iată patru motive care explică de ce Germania a fost învingătoare în Bătălia de la Caporetto.
1. Industria precară a italienilor
Italia a rămas o țară preponderent agricolă în momentul Primului Război Mondial și nu dispunea de industria și infrastructura necesară pentru a susține un război modern de uzură. În consecință, chiar și cu dezvoltarea industriilor de război între 1915 și 1917, trupele italiene au fost adesea slab echipate și aprovizionate.
2. Vina generalului Cadorna
O mare parte din elita italiană, în special corpul ofițerilor din armată, erau reacționari și corupți. Cadorna a fost un exemplu extrem: acesta era indiferent față de starea oamenilor săi și față de pierderile suferite de aceștia. O dovadă a caracterului său a fost faptul că, în timpul Primului Război Mondial, italienii au executat oficial aproximativ 729 de oameni pentru lașitate și dezertare; se crede că alți 300 au fost executați sumar. Britanicii, cu o armată de dimensiuni similare, au executat aproximativ 306.
3. Un conlflict de agresiune imperială a fost transformat într-un război de apărare națională
Italia era o societate profund divizată, cu o populație sărăcită și o clasă muncitoare mică, dar din ce în ce mai militantă și radicală. Propaganda socialistă și exemplul Revoluției Rusiei aveau o influență din ce în ce mai mare în tranșee până în 1917. Faptul că armata italiană și-a revenit după înfrângerea de la Caporetto și a menținut o nouă linie pe râul Piave poate fi atribuit, probabil, motivului că un război de agresiune imperială a fost transformat într-un război de apărare națională.
4. Nemții au fost partizanii unor noi tactici în luptă
Germanii au fost pionierii unor noi tactici de infanterie capabile să iasă din impasul războiului în tranșee. Combinația dintre bombardamentele scurte, dar masive ale artileriei pentru a neutraliza apărătorii din prima linie și asaltul rapid al „trupelor de elită” care foloseau focul, mișcarea și infiltrarea începeau să transforme radical teatrul de luptă.
Cadorna a fost deosebit de arogant și incompetent, refuzând să ia în considerare posibilitatea unei ofensive austro-germane majore pe cursul superior al râului Isonzo. Sistemele de tranșee italiene erau incomplete pe alocuri, iar trupele erau prea puține și prea slab desfășurate pentru operațiuni defensive eficiente.
