Între 1940 şi 1945, serviciile secrete ale ţărilor beligerante rivalizau în materie de curaj şi planuri dintre cele mai diverse, pentru a căpăta un uşor avantaj în faţa inamicului.
Serviciile secrete britanice au înregistrat mai multe succese semnificative, dintre care principalul rămâne descifrarea codurilor maşinii Enigma, care era folosită la criptarea tuturor comunicaţiilor Celui de-Al Treilea Reich.
O operaţiune mai puţin cunoscută
Război modern, cel de-al doilea conflict mondial s-a jucat şi pe aspecte care azi ar putea părea futile, cum ar fi noţiunea de dezinformare, dar la vremea respectivă erau de o extremă importanţă.
Azi, pentru majoritatea dintre noi, Cel de-Al Doilea Război Mondial înseamnă 60 de milioane de morţi, Holocaust, Hiroshima sau Stalingrad. Puţin ne interesează faptul că a fost înainte de toate un război total, în care toate metodele sunt bune, pentru a face să triumfe o ţară.
Operaţiunea secretă Copperhead i-a păcălit pe nazişti cu ajutorul unui actor australian ratat, angajat de britanici să fie sosia generalului Bernard Montgomery şi să se arate în zona Mediteranei, înaintea debarcării din Normandia, pentru a le lăsa naziştilor impresia că mai au timp înainte de atac.
Cinematografia, principal vector al propagandei, permite şi montarea unei operaţiuni secrete şi participarea, astfel, la eforturile de război.
Operaţiunea Copperhead arată în ce măsură sosia lui Montgomery se înscrie în acest război total, prin participarea, în maniera sa, la desfăşurarea debarcării, şi, în consecinţă, la victoria finală a aliaţilor.
Iniţiată de britanici
Pusă la cale de serviciile britanice, ea a constat în angajarea lui Clifton James pe post de sosie a lui Montgomery, şeful trupelor britanice, în timpul conflictului.
Obiectivul acestei operaţiuni de intoxicare era de a ţine serviciile secrete germane departe de locul real al debarcării aliaţilor din 1944: Normandia.
Serviciile secrete ale Majestăţii Sale erau obligate să ţină în cel mai mare secret operaţiunea Overlord (debarcarea), pentru ca aceasta să aibă şanse de reuşită. Şi pentru asta germanii nu ar fi trebuit să ştie nici locul, nici data operaţiunii.
Această misiune a fost încredinţată serviciului britanic al Dezinformării, al cărui rol era de a trimite pe piste false spionii germani.
Ocazia
Clifton James a văzut în asta o ocazie de a ieşi din condiţia sa de actor mediocru şi de a-şi lansa cariera. Aşa că a jucat foarte serios rolul generalului Montgomery (Monty) peste tot pe unde i s-a cerut să o facă.
După încheierea conflagraţiei, speranţele sale s-au dovedit deşarte, căci a fost nevoit să păstreze tăcerea vreo 10 ani, scrie slate.fr.
În 1958, un film îi menţionează aventurile lui Clifton James, dar trece aproape neobservat de piaţă.
A fost nevoie să se aştepte anul 2017 şi mai multe cercetări foarte serioase pentru ca Operaţiunea Copperhead să iasă de la naftalină.
Problemele
James nu era chiar înlocuitorul ideal pentru Montgomery. Cu faţa lui subţire şi mustaţa sa căruntă, semăna mult cu generalul Montgomery. Dar îşi pierduse un deget în timpul Primului Război Mondial, şi a fost nevoie să i se fabrice o proteză.
Apoi, au mai apărut alte probleme. Nu zburase niciodată cu avionul, aşa că Londra l-a invitat să efectueze un zbor de test, să vadă dacă nu cumva are rău de înălţime.
Mai era o problemă: James cam bea şi fuma, în timp ce Montgomery nu punea gura nici pe băutură, nici pe ţigări.
Cei care plănuiseră înşelătoria se temeau că James ar fi putut fi văzut de cineva când bea sau fumează, şi totul s-ar fi dus de râpă.
În ciuda tuturor acestor probleme, şi cu aprobarea lui Montgomery, planul a progresat. Pentru a intra în pielea personajului, James a petrecut nişte timp în preajma generalului, dându-se drept jurnalist, pentru a-i studia comportamentul.
În Gibraltar
Gibraltar era locul ideal pentru plasarea dublurii lui Monty, pentru că acolo activa, sub numele de cod „Cosmos”, un spion spaniol lipsit de scrupule, aflat în serviciul Germaniei, maiorul Ignacio Molina Pérez.
Acesta era un om de legătură între guvernul spaniol şi autorităţile britanice din Gibraltar, care pretindea că este de partea Aliaţilor.
Într-un raport al serviciului de securitate britanic MI5, se arată însă că Molina fusese decorat de guvernul german în mai multe ocazii şi că fusese desemnat la începutul anului 1944 şef al Gestapo-ului pentru regiunea Algeciras, Spania.
Astfel, Molina era victima ideală pentru farsa cu dublura lui Monty, pentru că ar fi transmis imediat în Germania faptul că l-a văzut pe general în Gibraltar.
În plus, britanicii au răspândit informaţii false conform cărora Montgomery urma să ajungă în Africa de Nord, prin Gibraltar, pentru a pune la cale invadarea Franţei dinspre sud înaintea principalului atac care urma să vină din nord.
Sosirea
La 26 mai 1944, falsul Monty a ajuns în Gibraltar, unde a fost aşteptat cu un comitet de recepţie de guvernatorul regiunii, locotenetul general Ralph „Rusty” Eastwood, care şi-a jucat şi el rolul cu convingere.
„Bună, Monty, mă bucur să te văd”, „Bună, Rusty, ce mai faci?”, au fost replicile schimbate de cei doi când s-au văzut.
Molina fusese invitat la reşedinţa guvernatorului pentru o întâlnire cu secretarul colonial şi lăsat într-o cameră din care putea vedea figura celui primit de o gardă de onoare.
La micul dejun, guvernatorul l-a felicitat pe James pentru performanţa sa, zicându-i „Chiar eşti Monty. Îl ştiu de ani de zile”.
Punctul culminant al operaţiunii a fost momentul în care Molina şi secretarul colonial traversau curtea, chiar atunci când Eastwood îlconducea pe „generalul Montgomery” la maşină.
Molina, care era un mai bun spion decât actor, s-a arătat vădit interesat de această întâmplare în faţa secretarului colonial britanic şi i-a pus întrebări până când acesta, părând a fi pus în încurcătură, „a fost obligat” să admită că Montgomery, comandantul suprem, se îndrepta spre Alger.
Spaniolul a plecat cu maşina în grabă şi a fost văzut apoi dând un telefon în oraşul La Linea, Spania, potrivit best-hoaxes.blogspot.com.
Rapid
Într-un raport britanic, s-a estimat că informaţia a ajuns la Berlin în 20 de minute şi a fost confirmată şi de alţi spioni ai Germaniei.
Molina şi-a exagerat rolul, povestind unuia dintre confidenţii săi, care era de fapt un spion al britanicilor, că dăduse mâna cu generalul Montgomery.
„Guvernatorul mi-a făcut cunoştinţă cu el. Pare muy simpatico (foarte simpatic)”, i-a spus Molina agentului dublu, care a raportat la rândul său că spaniolul părea „foarte mulţumit de el însuşi”.
Încheiere
Acesta a fost numai un element în înşelăciunile care au înconjurat Ziua-Z (D-Day – ziua începerii debarcării din Normandia, la 6 iunie 1944), iar englezii nu au ştiut niciodată ce impact a avut. Dar cu siguranţă a avut un efect puternic asupra celor implicaţi.
Actorul Meyrick Clifton James, căruia i s-a părut stresantă întreaga acţiune, a fost dus la Cairo unde a rămas, cu o rezervă consistentă de whisky la dispoziţie, până la desfăşurarea debarcărilor din Normandia.
A avut salariul unui general, timp de cinci săptămâni, cât l-a interpretat pe Monty, dar nu i s-a adus vreo recunoaştere oficială.
În 1945, el a scris o carte, „I WasMonty’s Double”, care a stat la baza filmului omonim din 1958, în care James şi-a interpretat propriul rol, dar şi pe cel algeneralului Montgomery.
La moartea actorului, în 1963, Montgomery a spus despre sosia sa că „i-a păcălit pe germani într-un moment critic al războiului”.
Cariera de spion nazist a lui Molina s-a încheiat brusc. Britanicii l-au declarat persona non grata şi l-au expulzat din Gibraltar, mai scrie best-hoaxes.blogspot.com.
