ONU a votat pentru „retragerea imediată” a trupelor Rusiei din Ucraina
Peste 70 de țări, inclusiv Italia, au co-sponsorizat rezoluția prezentată de Kiev. Șapte voturi împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord, Eritreea, Mali, Nicaragua). Dar China, Africa de Sud, India și alte țări din emisfera sudică (pentru un total de 32 de voturi) au continuat să se abțină, subliniind că se dezic de ceea ce ei consideră un război al Occidentului. Numărul total este același cu cel din 2 martie anul trecut, când 141 de state au votat pentru a condamna invazia rusă a Ucrainei și au cerut Moscovei să-și retragă trupele (la momentul respectiv erau cinci împotrivă, plus Mali și Nicaragua, care înainte se aflau printre cei care s-au abținut votului) . Șase luni mai târziu, un număr mai mare (143 de țări) au apărat integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, după ce Putin a declarat anexarea a patru regiuni.
Rezoluția de joi este rezultatul a multor săptămâni de negocieri, în care aliații G7 au convins Kievul să nu fac presiuni pentru cereri foarte specifice sau ample, riscând ca unele țări care în trecut au votat în favoarea suveranității ucrainene, să se retragă (teama era că susținerea ar scădea la 135 de voturi). La început, Ucraina spera să includă o referire la planul de pace în zece puncte al lui Zelenski, dar ministrul Dmitro Kuleba s-a limitat să-l menționeze numai în discursul său de deschidere, în care a afirmat că, în ciuda „apelurilor goale” la negocieri, Rusia încă vrea „să distrugă Ucraina ca națiune”. Kuleba a transmis un mesaj țărilor care vor să fie „prieteni ai ambelor” și să pună capăt războiului „oricare ar fi rezultatul”:
„În acest război nu există două părți, există un agresor și există o victimă”. „Este cineva în această sală care este gata să renunțe la un metru pătrat din teritoriul său pentru a-l da unui vecin însetat de sânge?”, a adăugat Kuleba.
Kievul spera, de asemenea, la o cerere mai concretă pentru înființarea unui tribunal special, care să-l judece pe Putin pentru crima de agresiune, dar Occidentul nu este unit în această chestiune.
Ideea este considerată prea punitivă de către unii
Mai mult, multe țări din sudul lumii doresc ca războiul să se încheie „cât mai curând posibil”, (după cum indică rezoluția) și se tem că un tribunal pentru crime de război ar putea face elita politică rusă mai reticentă în a ajunge la o soluție.
În timp ce s-a desfășurat acest vot, care a devenit un barometru al opiniei mondiale asupra războiului, a existat o mare așteptare la ONU pentru „planul de pace chinez”. Beijingul spune că va prezenta un document, care conține referiri la Carta Națiunilor Unite și, prin urmare, va ține cont de integritatea teritorială, de suveranitate și securitate. Vineri, Xi Jinping ar trebui să țină un „discurs despre pace”. Ministrul Kuleba a spus că Wang Yi i-a împărtășit câteva puncte ale documentului la New York, dar așteaptă să vadă textul înainte de a comenta. Zelenski a mai declarat joi că nu a văzut planul chinez, dar că speră să aibă loc o întâlnire între reprezentanţii Beijingului şi Kievului: „Ar fi în interesul nostru”. Între timp, tensiunea rămâne ridicată în regiune: Statul Major al Marinei avertizează asupra riscului de accidente în Marea Mediterană din cauza prezenței crescute a navelor rusești, în timp ce Moscova acuză Kievul că pregătește un atac asupra Transnistriei (și Moldova neagă), după ce Putin a retras programul de relații cu Europa, care includea și angajamentul de a găsi o soluție pentru regiunea separatistă.
