Amintirile din copilărie l-au urmărit toată viaţa pe Ion Creangă, aşa cum reiese din dezvăluirile Eugeniei Rugea, al cărei bunic a fost complice la punerea în scenă a unei pozne care putea fi inclusă oricând în celebra operă autobiografică a marelui scriitor.
Ilie Borcea, străbunicul Eugeniei Rugea, a fost aghiotantul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În 2009, reprezentanta cunoscutei familiei istorice a acordat un interviu jurnaliştilor de la sibiu100.ro.
Aşa am aflat că deşi a fost născută la Iaşi, cea mai mare parte a viaţii a trăit-o la Sibiu. Totodată, septuagenara de la acea vreme dezvăluia că străbunicul ei a primit cadou Ţinutul Herţa, situat pe malul drept al râului Prut, pe cursul superior al acestuia, la nord-vest de actualul județ Botoșani.
Astfel, Alexandru Ioan Cuza i-a mulţumit pentru serviciile aduse ţării. Mai departe, fiul lui Ilie Borcea, Gheorghe Borcea (n.r. – bunicul Eugeniei Rugea), a fost omul de încredere al Prinţului Sturdza şi totodată martor al unor momente de mare valoare istorică.
Printre ele, întâlnirea Prinţului Sturza cu Regele Ferdinand I şi Regina Maria, care l-au vizitat pentru a se consulta despre anumite schimbări militare şi de instruire. Atunci, prim-planul a fost acaparat de reacţia Regelui Ferdinand I după ce un ofiţer român l-a lovit cu ouă.
În ceea ce-l priveşte pe bunicul ei, venerabila Eugenia Rugea ţinea minte că acesta era prieten bun cu Ion Creangă. Firesc, cei doi ieşeau des la diverse evenimente, beau şi mâncau împreună. „Amândoi se ţineau de şotii”, a rememorat doamna Rugea.
De Paşti, cei doi s-au dus la o biserică catolică în care se obişnuia să se stingă lumina la miezul nopţii. Gheorghe Borcea şi Ion Creangă au profitat de acel moment şi au pus cerneală roşie în vasele în care se punea apă sfinţită.
„Ce s-au mai distrat când au văzut feţele oamenilor după ce s-au închinat!”, declara Eugenia Rugea în interviul acordat jurnaliştilor de la sibiu100.ro.
„Femeia a lucrat ca economistă la Editura Tineretului din Bucureşti. Mai departe a lucrat pentru Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice. Aici preşedinte de onoare era Elena Ceauşescu, cu care a intrat de multe ori în contact datorită meseriei ei”, se mai arată pe sibiu100.ro.
