Exclusiv! Fotografii inedite cu Regina Maria și Regele Ferdinand

 

În perioada următoare se anunță un proiect cultural de mare anvergură despre vizitele externe efectuate de Regina Maria în Europa și America. Inițiatorii acestui proiect sunt o echipă de voluntari a Asociației Identitate Culturală Contemporană. Publicăm în premieră un set de fotografii, care nu au mai fost cunoscute publicului până acum, despre cum a fost primită Regina Maria de oficialii din Bruxelles. Aceste fotografii sunt cu atât mai interesante, cu cât în toamna acestui an o stradă din capitala Franței, în apropierea de Turnul Eiffel, poartă numele Reginei Maria în semn de prețuire și recunoștință față de contribuția pe care a avut-o regina la Conferința de Pace de la Paris (1919). În urmă cu un secol, Regina Maria a susținut interesele României în fața Marilor Puteri ale lumii pentru recunoașterea Marii Uniri de la 1918.

Inspirați de personalitatea reginei, membrii Asociației Identitate Culturală Contemporană și-au pus la bătaie toate resursele de energie și timp în slujba promovării rolului important pe care Regina Maria l-a avut în serviciul diplomației și al interesului național. Fotografiile descoperite în fondurile Arhivelor Naționale ne prezintă un succes fabulos pentru imaginea României și ne arată la ce prestigiu ajunseseră conducătorii României Mari pe plan european.

Regina Maria: „În timpul acelei agitate perioade postbelice nicio situație nu m-a pus în dificultate: eram într-o stare de luptă; spiritul de patriotism mă înflăcăra; am dat tot ce-am putut mai bun din mine, fără nicio măsură!”

Vizita la Bruxelles a avut loc în luna mai 1924, lainvitația Regelui Albert I al Belgiei și a Reginei Elisabeta și se încadrează în turneul diplomatic efectuat prin capitalele țărilor occidentale (Franța, Elveția, Italia, Marea Britanie) pentru a susține acțiunile externe ale României. Anul 1924 rămâne pentru politica externă a României un început important în adoptarea unor măsuri care au contribuit la recunoașterea și întărirea autorității statului național unitar în plan european. Se configurează noi alianțe, noi acorduri, încep să se organizeze vizite și să se poarte discuții cu o serie de state prietene din Europa Occidentală. Regina Maria a continuat pe tot parcursul anilor ’20 să joace un rol important în diplomația europeană. A știut de fiecare dată să își folosească farmecul personal și popularitatea pentru a câștiga influență pentru România. Prestația și vizitele sale au schimbat atitudinile politicienilor și monarhilor europeni față de România. La Bruxelles, în drumul către palatul regal, s-a bucurat de „o primire foarte cordială de-a lungul străzilor”. Regina României a fost din nou în centrul atenției. A parcurs în caleașcă străzile Bruxellului alături de regele și regina Belgiei, a participat la ceremonia primirii corpului diplomatic de la palatul regal, a depus flori la mormântul soldatului necunoscut, a vizitat primăria unde a fost întâmpinată de primar și de autorități cu „procesiune solemnă”, „în timp ce fete îmbrăcate în alb cântau imnul României, în limba română”. În cinstea vizitei sale a fost organizat un concert de muzică și compoziție română și belgiană, iar compozitorul George Enescu a dirijat Rapsodia Română în prezența unui public impresionant din Bruxelles. Regina a pledat pentru interesele României la fel ca în 1919 la Paris și a construit și consolidat încă de pe atunci bune relații cu Occidentul și Bruxelles-ul.

 

 

„Ei bine, iată-ne la Bruxelles. Peregrinările noastre nu au sfârșit. Din fericire, o zi frumosă. M-am trezit devreme, undeva într-o gară mică unde a oprit trenul nostru în timpul nopții. Am privit, gelée blanche!

Noi am sosit, punctual, la 11. M-am preocupat să arăt cât mai atrăgătoare, într-o mantie de catifea roșie găsită la Nisa, cu garnitură de blană gri și o pălărie mică asortată. O culoare vie și elegantă, atenuată de blana roșie, dar minunată cu acea neobișnuită nuanță de roșu. Roșul rămâne întotdeuna cea mai regală dintre culori, deși a fost aleasă ca stindard al revoluției sângeroase”.

„Am călătorit cu două călești cu patru locuri, cu minunate harnașamente gen Daumont. Albert cu Maiestatea Sa, Duca și Leopold au mers în prima caleașcă, iar în cea de-a doua – Liserl cu mine, Mișu și Angelescu.La palat a avut loc prezentarea guvernului și a casei regale. Apoi, Nando și cu mine ne-am dus la mormântul Soldatului Necunoscut ca să depunem florile și coroanele noastre. Aici am fost foarte aclamați de mulțime […] Palatul este o clădire impozantă, bine plasată în fața unei grădini publice cu copaci falnici și cu frumoase porți de piatră și de fier. Primire foarte cordială de-a lungul străzilor. Orașul este încântător, distins, are o tentă de eleganță și bun gust” […] Toate clădirile sunt din piatră neagră sau gri închis, în stil renascentist și gotic și au ornamente aurii și din bronz, unice, care crează un efect minunat, dincolo de orice altceva.”

„Am vizitat Primăria cu mare fast, în călești deschise cu patru cai. Piața era plină de o mulțime de oameni care ovaționau, iar vechile flamuri ale fostelor bresle atârnau de la toate balcoanele. Am fost conduși în procesiune solemnă pe niște scări vechi, până sus, unde fete îmbrăcate în alb cântau imnul României în limba română, și într-o sală imensă, ticsită de lume, între care și Corpul Diplomatic. Aici s-au schimbat discursuri, au fost prezentate autoritățile, s-a vorbit cu oamenii importanți, după care s-a ieșit într-un balcon ce dădea toată spre piață și a fost salutat publicul de jos, care a ovaționat puternic. Din acea poziție de la înălțime am putut vedea toată frumusețea clădirilor vechi, cu adevărat magnifice, de care bruxellezii sunt pe drept cuvânt mândri. Ne-am făcut datoria, salutând cât mai grațios posibil”.

Citatele sunt extrase din jurnalul Reginei Maria a României, Însemnări zilnice, vol. 6, Editura Polirom, Iași, 2012.