Rebeliunile kurde împotriva Imperiului Otoman datează de peste două secole, dar conflictul modern a început încă din timpul Războiului de Independență al Turciei, după înființarea unui stat naționalist turc care a reprimat în mod constant minoritățile din Turcia. Printre evenimentele istorice importante se numără Rebeliunea din Bitlis (1914), Rebeliunea din Koçgiri (1920), rebeliunea din Beytussebab (1924), rebeliunea din Sheikh Said (1925), rebeliunea din Ararat (1930) și Rebeliunea din Dersim (1938).
Sfârşitul primului război mondial şi disoluţia Imperiului Otoman a oferit un cadru kurzilor de a-şi crea un stat propriu, însă iniţiativele acestora au fost blocate de interesele strategice şi economice din zonă.
Imediat după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, kurzii din Iran au fost implicaţi într-un episod important privind escaladarea tensiunilor între Uniunea Sovietică şi Statele Unite/Marea Britanie. URSS-ul a refuzat să se retragă din Iran (ce fusese ocupat de către aliaţi în 1942), şi a încercat crearea în zona majoritar kurdă a unui stat-marionetă – Republica Mahabad. După ce guvernul iranian a semnat un act de recunoaştere a republicii, sovieticii s-au retras la presiunile foştilor aliaţi; actul însă nu a fost ratificat în guvern iar iranienii au recucerit zona kurdă prin forţă.
Populația kurdă reprezintă cel mai numeros grup etnic din lume ce nu dispune de un stat propriu
Conflictul kurdo-turc este un conflict armat între Republica Turcia și diferite grupuri de insurgenți kurzi, care cereau separarea de Turcia pentru a crea un Kurdistan independent sau pentru a avea autonomie și drepturi politice și culturale mai mari pentru kurzii din Republica Turcia. Principalul grup rebel este Partidul Muncitorilor din Kurdistan sau PKK.
Deși conflictul kurdo-turc s-a răspândit în multe regiuni, cea mai mare parte a conflictului a avut loc în Kurdistanul de Nord, care corespunde cu sud-estul Turciei. Prezența PKK în Regiunea Kurdistanului Irakului a determinat forțele armate turce să efectueze frecvente incursiuni la sol și atacuri aeriene și de artilerie în regiune.
În urma unei declarații recente, ministrul apărării turc, Hulusi Akar, a anunțat lansarea unei noi ofensive, atât aeriană cât și terestră, împotriva luptătorilor kurzi în nordul Irakului. Oficialul turc nu a precizat câți militari sunt implicați în ofensivă.
Unități de comandă și forțe speciale, susținute de avioane și elicoptere de atac țintesc poziții ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan în Metina, Zap și Avașin-Basian, regiuni din nordul Irakului.
Ministerul Apărării turc spune că a luat decizia pentru a preîntâmpina un presupus „atac la scară largă” împotriva teritoriului turc care ar fi fost plănuit de PKK.
„Piloţii noştri eroi au lovit cu succes adăposturi, peşteri, tuneluri şi depozite de muniţie care aparţin organizaţiei teroriste”, a spus Hulusi Akar.
Guvernul Regional al Kurdistanului Irakian are o relație problematică cu PKK din cauza faptului că prezența rebelilor în regiune complică legăturile comerciale ale regiunii cu Turcia.
Doi soldaţi turci au murit la sfârşitul săptămânii trecute în cursul unei operaţiuni militare în nordul Irakului, unde Ankara luptă cu rebelii kurzi turci
Aceste decese ridică la opt numărul militarilor turci ucişi în zonă cu începere de marţi.
Primul soldat şi-a pierdut viaţa sâmbătă, victimă a unui dispozitiv exploziv improvizat care s-a declanşat în calea lui şi a rănit altul, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării.
Cel de-al doilea, rănit vineri într-o „confruntare”, a murit duminică la spital din cauza rănilor sale, a raportat agenţia oficială de presă Anadolu.
Ankara a lansat numeroase operaţiuni în Turcia, Siria şi Irak împotriva rebelilor kurzi care sunt membri ori au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), clasificat drept organizaţie teroristă de Ankara şi aliaţii săi occidentali.
