Mihai Găldean, artizanul ascensiunii echipei Inter Sibiu în Divizia A, dezvăluia cu doi ani şi jumătate înainte de a se stinge un amănunt mai puţin ştiut despre relaţia pe care au avut-o la un moment dat Nicu Ceauşescu şi Valentin Ceauşescu.
Fostul director al SC Independenţa SA, Mihai Găldean, a fost cel care s-a ocupat ca nimeni altul de înfiinţarea echipei Inter Sibiu, astfel că în 1988, anul promovării în Divizia A, a început să aibă o colaborare strânsă cu Nicu Ceauşescu, numit prim-secretar al judeţului în 1987.
Printre altele, după ce a rememorat lista fotbaliştilor care au făcut parte din acea generaţie de excepţie a fotbalului sibian, Mihai Găldean a devoalat de ce Nicu Ceauşescu nu mai apărea la meciuri. Astfel a ieşit la suprafaţă inclusiv de ce Prinţişorul nu a fost prezent în tribunele Municipalului din Sibiu la 29 martie 1989, când România învingea Italia cu 1-0 într-un meci amical.
În jurul acelui meci a apărut şi un zvon care indica faptul că Nicu Ceauşescu fusese prezent pe stadion, dar privise partida dintr-o cuşcă special amenajată pentru a nu fi fotografiat de jurnaliştii italieni.
„- Cât timp v-aţi ocupat de destinele echipei?
– Mulţi ani, încă de pe vremea când aceasta era în Campionatul Judeţean, prin anii ’60. Am promovat în „C”, apoi în ’85/’86 am făcut saltul la Divizia B, iar doi ani mai târziu am ajuns în primul eşalon.
– Legendele spun că, fără ajutorul lui Nicu Ceauşescu, Interul n-ar fi ajuns niciodată în Divizia A. Există vreun sâmbure de adevăr în vorbele astea?
– Să ştiţi că Nicu Ceauşescu, Dumnezeu să-l ierte!, a venit la Sibiu când noi eram pe primul loc, în sezonul 1987/1988, la 3 puncte de Jiul Petroşani, care era pe 2. Se întâmpla chiar înaintea meciului direct, de la Sibiu. Atunci am bătut cu 2-1 şi ne-am distanţat la 5 puncte, se acordau câte două puncte la victorie. Mai erau două etape şi nu mai puteam fi ajunşi. A, şi încă ceva! Să ştiţi că Nicu Ceauşescu n-a fost la niciun meci de-al nostru.
Mihai Găldean
E o poveste mai veche, de pe vremea unui meci Sportul Studenţesc – Steaua. El era fan Sportul, iar fratele său, Valentin Ceauşescu, era cu Steaua. S-au certat după acel meci şi din momentul ăla Nicu Ceauşescu n-a mai călcat pe vreun stadion. Într-adevăr, după meciuri primea caseta video cu înregistrarea meciului prin gospodarul şef de la partid, dar atât.
– Deci, meritul e sută la sută al dumneavoastră, cei din conducere, din preajma echipei, al antrenorilor şi al jucătorilor…
– Promovarea este a noastră, a tuturor, de la primul şi până la ultimul. Ei, Nicu Ceauşescu ne mai ajuta cu câte ceva. La unele transferuri, spre exemplu, întâmpinam greutăţi. Cu aducerea lui Cezărică Zamfir, spre exemplu… Progresul Bucureşti ţinea de jucător. M-a sunat Nicu Ceauşescu la un moment dat şi mi-a spus: „Hai că a venit poşta!”.
Era vorba de dezlegarea jucătorului. După momentul promovării, spre exemplu, ne-a mai sprijinit cu Mihali, cu Dorinel Munteanu. Sau, dacă erau nevoi de protocol, ori unii jucători veneau la Sibiu cu condiţia să intre la facultate, ori să li se dea casă… Dar, în rest, nu s-a băgat la echipă. Am rezolvat multe probleme cu Nicu Ceauşescu, dar nu de natura la care se gândesc poate mulţi”, se arată pe tribuna.ro.
Este posibil ca acel conflict fotbalistic să fi reprezentat doar un pretext pentru a fi descărcate anumite animozităţi generate de faptul că Valentin şi Zoia nu au fost copiii lui Nicolae Ceauşescu, ci au fost adoptaţi, aşa cum a dezvăluit fostul prim-ministru Ion Gheorghe Maurer.
