La 29 martie 1989, România învingea Italia cu 1-0 la Sibiu, într-un meci amical disputat înaintea Campionatului Mondial din 1990, dar dincolo de rezultatul considerat de mulţi primul mare moment de referinţă pentru Generaţia de Aur, în memoria locală a rămas un zvon care de-a lungul anilor s-a transformat într-o legendă ce îl are în prim-plan pe prim-secretarul judeţului, Nicu Ceauşescu, despre care s-a vehiculat că ar fi privit meciul dintr-o cuşcă special construită pentru a-i împiedica pe jurnaliştii italieni să-l fotografieze.
„Italienii au venit cu o grămadă de ziarişti la Sibiu. Cunoşteau situaţia din România, ştiau că în acest judeţ prim-secretar era Nicu şi voiau să dea materiale cu el. N-au avut, însă, prea multe de scris. De ce? Pentru că ziariştii au fost cazați la Împăratul Romanilor, unde li s-a pus la dispoziţie orice.
Whisky cu icre negre la Împăratul Romanilor
De la whisky până la icre negre, aşa că n-au avut ce articole de senzaţie să dea. Lupta mare a fost pentru italieni să-l caute şi să-l fotografieze pe Nicu Ceauşescu. Acesta a primit însă ordin de la tatăl său să stea ascuns pe perioada în care au stat italienii la Sibiu. Nici la meci n-a fost văzut.
Am aflat ulterior că s-a pitit sus, la oficială, într-o cuşcă montată acolo. A urmărit jocul printr-o crăpătură!”, declara fostul președinte al Federației Române de Fotbal, Mircea Pascu, într-un interviu acordat jurnaliştilor de la Libertatea.
Cât de solidă este varianta înaintată de fostul şef al FRF? Pentru fostul președinte al Consiliului Județean, Nicolae Nan, spusele lui Pascu Mircea nu conţin niciun sâmbure de adevăr. „Îmi pare rău că trebuie s-o spun, că Mircea Pascu este prietenul meu, dar aici minte. M-am ocupat de acel meci, am stat în lojă la partidă chiar lângă Mircea Pascu și vă spun cu toată convingerea că Nicu Ceaușescu nu a fost la partidă.
De fapt, nu a venit la niciun meci de fotbal pe stadionul Municipal. Nu cred că nu-i plăcea fotbalul, pentru că ne-a ajutat de fiecare dată când am avut nevoie de ceva, dar nu a venit la meciuri. N-avea nicio cușcă, sunt povești”, a declarat Nan pentru jurnaliştii sibieni de la Turnul Sfatului.
Contextul amicalului România-Italia
În 2019, sibienii şi-au amintit că au trecut 30 de ani de la meciul cu Italia, campioană mondială în 1982, când a învins Germania de Vest cu 3-1 la Madrid, pe Santiago Bernabeu. La acea vreme, amicalul de lux cu Squadra Azzura a fost o lovitură de imagine pentru autorităţile comuniste şi pentru conducătorii fotbalului românesc.
Pe stadionul Municipal din Parcul Sub Arini veneau fotbalişti precum Giuseppe Bergomi, Franco Baresi, Roberto Donadoni, Paolo Maldini sau Roberto Baggio. Nu a mirat pe nimeni că suporterii s-au înghesuit la stadion cu multe ore înainte de începutul partidei, moment programat pentru ora 17:00.
În naţionanala României evoluau fotbaliști ca Silviu Lung, Dan Petrescu, Ștefan Iovan, Gheorghe Hagi sau Marius Lăcătuș, care două luni mai târziu jucau în meciul AC Milan-Steaua Bucureşti (4-0), finala Cupei Campionilor Europeni, disputată pe Camp Nou, la Barcelona.
Stadion arhiplin la amicalul cu Italia
„Pregătirile au început cu mult timp înainte, arena a fost cosmetizată pe măsura unui asemenea unui eveniment, steagurile tricolore străjuiau tribunele, iar condițiile de televizare a partidei au fost speciale. Partida a fost transmisă și în Italia de Rai Due.
Înaintea meciului, spectatorii au asistat la un adevărat spectacol: mingea a fost adusă la centrul terenului, din cer, de un parașutist echipat cu o parașută în culorile noastre naționale, a existat o paradă a portului popular autohton, o fanfară a intonat imnurile naționale ale celor două reprezentative, conform protocolului existent la nivel de UEFA și FIFA, iar atmosfera a fost una propice marilor meciuri internaționale.
Rolul jucat de Nicu Ceauşescu
Bineînțeles, un rol important în organizarea acestui meci l-a avut Nicu Ceaușescu, fiul fostului dictator Nicolae Ceaușescu, care, în acea perioadă, era prim-secretar al județului. Acesta își preluase funcția cu doi ani înainte, în 1987.
Naționala a fost cazată la Hotel Parc, în timp ce italienii stăteau la vila Partidului din parcul Sub Arini, la câțiva metri de stadion. Pentru a-i deconecta pe tricolori de la tensiunea meciului, selecționerul Emeric Jenei i-a dus pe tricolori să viziteze Grădina Zoologică din oraș, și pe atunci unul dintre punctele de atracție turistică din județul Sibiu”, arată mesageruldesibiu.ro.
Ce şi-a amintit despre acel meci Ioan Ovidiu Sabău, marcatorul golului din minutul 48? „Era o emulație fantastică. Nici până în ziua de azi nu știu cum de am putut să aducem Italia pentru un amical. Nu știu cum puteam să jucăm cu ei. Pe acea vreme, echipele uriașe veneau foarte greu în est pentru a juca un amical. Să nu uităm că noi nu reprezentam nimic atunci.
Se forma o generație, însă nu eram calificați la turneul final. Pentru noi a fost un meci de referinţă. Eu eram foarte tânăr şi era un gol important pentru mine. Ţin minte că a fost o incursiune pe partea dreaptă, iar când m-am văzut singur cu Zenga, am tras în partea stângă, era un loc liber acolo”, a declarat mijlocaşul.
O scurtă istorie a stadionului din Sibiu
Stadionul de educație fizică, actualul Stadion Municipal, a fost dat în folosință în 1927, an în care avea o tribună construită din lemn. Între anii 1977-1981, stadionul a fost dotat cu tribune de beton. Au fost create astfel locuri pentru 12.000 de spectatori.
În 1982, vechea tribună acoperită din lemn a fost demolată, iar capacitatea arenei a fost mărită la 24.200 locuri. Referitor la capacitatea stadionului, sursa citată n-a menţionat ce s-a întâmplat după Revoluţie, dar în 2011, odată cu promovarea echipei CSU Voința Sibiu în Liga 1, „au fost montate aproximativ 9.000 de scaune noi, de culoare verde, care, alături de cele vechi, au ridicat numărul scaunelor la peste 14.000”.
Primăria oraşului Sibiu anunța în 2018 că va moderniza Stadionul Municipal. Modernizarea era programată în două etape: demolarea peluzei nord și a tribunei 1 și reabilitarea tribunei 0 și a peluzei sud, după care urma reconstruirea.
Pentru prima fază a lucrărilor, a fost organizată o licitație, care a fost câștigată de firma SC Construcții SA. Prima fază a lucrărilor trebuia să fie terminată până la începutul sezonului 2018-2019 al Ligii I. Nu s-a putut din cauză că firma care se ocupa de lucrări a cerut o amânare până la sfârșitul lunii octombrie a anului 2018. Constructorul nu a putut respecta nici acel termen și a obținut o amânare până pe 15 martie 2019. Nici acel termen nu a fost respectat, aşa că autorităţile locale au decis pe 25 martie 2019 să rezilieze contractul cu SC Construcții SA. „Stadionul, așa cum îl vedem acum, s-a ridicat într-o vară și ăștia n-au fost în stare să scotă molozul și să vopsească tribuna oficială. Mi-e silă de ce e acum. Își bat joc de muncă”, spunea Nan în 2019, nemulţumit de stadiul lucrărilor
