Neutralitatea Elveţiei, pusă sub semnul întrebării din cauza scandalului de spionaj care a vizat şi România

 

Dezvăluirile privind interceptarea a mii de documente secrete realizată de CIA prin intermediul firmei elveţiene Crypto AG loveşte acum în plex credibilitatea Elveţiei, opinează presa locală.

CIA şi serviciul de informaţii german BND au interceptat mii de documente din 120 de ţări prin intermediul companiei elveţiene, timp de circa 50 de ani.

Compania se numeşte Crypto AG şi a obţinut un prim contract pentru a construi maşinăriile de codare pentru trupele americane în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial.

Plină de bani, firma a devenit cel mai important fabricant de aparate de criptare timp de decenii, navigând pe valurile tehnologiei, de la angrenajele mecanice la circuitele electronice şi, în cele din urmă, la microcipuri şi softuri.

 

Clienţii

Potrivit documentelor prezentate de o anchetă jurnalistică, peste 120 de ţări au utilizat echipamente de criptare produse de firma Crypto AG începând din anii 1950 până în anii 2000. Documentele nu prezintă o listă completă, identificând 62 de clienţi.

Printre clienţi figurează Austria, Cehoslovacia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Spania, Turcia, Vaticanul, Iugoslavia, ONU, Argentina, Brazilia, Venezuela, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Coreea de Sud, Filipine, India, Siria şi Liban.

Pentru presa elveţiană, aceste dezvăluiri sunt o lovitură puternică pentru neutralitatea Elveţiei, credibilitatea sa şi chiar suveranitatea ţării. Pentru a se putea remedia situaţia, va fi nevoie să se dea dovadă de transparenţă, scrie 20min.ch.

Berna, complice

În centrul criticilor se află temerea că Berna a fost complice, cel puţin în mod tacit, a unor activităţi care umbresc reputaţia internaţională a ţării, gazdă a numeroase instituţii ale ONU şi organizaţii precum Crucea Roşie internaţională.

„Buna Elveţie, neutră, nealiniată, găzduia o cvasi-agenţie de servicii de informaţii aliate”, dezvăluie miercuri La Tribune de Geneve într-un editorial, estimând drept „foarte probabil” ca „Elveţia oficială” să fi „închis ochii” la aceasta, în numele neutralităţii sale.

Potrivit unei anchete desfăşurate de Washington Post, televiziunea germană ZDF şi radioteleviziunea elveţiană SRF, serviciile secrete americane au cumpărat în 1970 societatea elveţiană Crypto AG, lider pe piaţa maşinilor portabile de criptare, pentru a desfăşura împreună cu Germania ample activităţi de interceptare de comunicaţii confidenţiale.

Cele două agenţii „au trucat echipamentele societăţii, pentru a sparge uşor codurile pe care ţările (clienţii) le foloseau pentru a trimite mesaje criptate”, potrivit anchetei publicate marţi.

Astfel, au putut fi adunate informaţii preţioase în timpul unor crize majore, cum au fost luarea de ostatici de la ambasada SUA din Teheran în 1979, Războiul Malvinelor (Conflictul Falkland) dintre Argentina şi Marea Britanie sau asasinatele politice din America Latină.

Reacţia Guvernului

Guvernul elveţian a reacţionat afirmând că a numit la 15 ianuarie un jurist pentru a desfăşura „o anchetă” asupra subiectului şi „a clarifica lucrurile”.

Raportul acestuia ar urma să fie predat Ministerului elveţian al Apărării în iunie. Însă Guvernul a subliniat de asemenea dificultatea sarcinii, faptele fiind unele vechi, iar Crypto AG având în prezent alt proprietar.

„Evenimentele despre care este vorba au început în anii 1945 şi sunt dificil de reconstruit şi interpretat astăzi”, a subliniat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Carolina Bohren.

Măsuri

Berna a anunţat de asemenea că a suspendat în decembrie licenţa generală pentru export acordată societăţilor care i-au succedat companiei Crypto AG, „până când vor fi efectuate clarificările ce se impun”.

Măsuri insuficiente, în opinia mai multor formaţiuni politice, care cer o anchetă mai viguroasă decât „cercetările” anunţate de guvern.

Serviciile de informaţii elveţiene sunt „victimă sau complice”?, se întreabă Partidul Socialist pe Twitter, cerând „clarificări şi o anchetă completă”.

Alte formaţiuni – Verzii, Partidul Democrat-Creştin (PDC) – au cerut la rândul lor clarificări şi au în vedere o comisie parlamentară.

Secţia elveţiană a Amnesty International (AI) se întreabă de asemenea în legătură cu responsabilitatea autorităţilor elveţiene.

Ce ştiau serviciile şi Guvernul Elveţiei?

„Ce ştiau serviciile secrete elveţiene şi Consiliul Federal (guvernul) despre zborurile morţii, tortura şi dispariţiile de sub dictatura militară din Argentina? Şi ce au făcut ele cu aceste informaţii?”, a notat AI pe Twitter.

Profund ataşată neutralităţii sale, Elveţia se ţine la distanţă de marile blocuri politice sau militare internaţionale şi nu a participat la niciunul dintre marile conflicte mondiale.

Însă mai multe cotidiane dezvăluie că buna reputaţie internaţională elveţiană furniza o excelentă acoperire SUA şi Germaniei pentru a organiza această operaţiune de spionaj.

Potrivit publicaţiei Tages-Anzeiger, „fie că este vorba despre incompetenţă, despre dorinţa de a acoperi agenţi ai unor servicii secrete străine sau de a profita de pe urma descoperirilor lor, lucrurile trebuie clarificate”. „Este singura modalitate de a ieşi din această încurcătură”, consideră publicaţia.

Se bănuia de la începutul anilor 90

„Ceea ce se bănuia la începutul anilor 90 este, deci, adevărat. Buna Elveţie, neutră, nealiniată, găzduia un fel de agenţie a serviciilor de informaţii străine. Este foarte probabil ca Crypto AG să fi avut două tipuri de activitate, unele ireproşabile şi altele ultrasecrete, la care Elveţia să fie închis oficial ochii, în numele neutralităţii faţă de dependenţa de NATO”, comentează 24 heures.

Potrivit postului de televiziune SRF, care a dezvăluit scandalul, în colaborare cu televiziunea publică germană ZDF şi cotidianul american The Washington Post, persoanele-cheie din Guvern erau la curent, dar nu au făcut nimic.

„Că din incompetenţă, ori pentru că se dorea acoperirea agenţilor serviciilor secrete străine sau chiar să se profite de descoperirile lor, acum trebuie clarificate lucrurile. Este singura soluţie pentru a se ieşi din acest impas”, apreciază Tages-Anzeiger şi Bund.

Credibilitatea Elveţiei în războiul informaţional actual se măsoară în evenimentele din trecut, scrie Neue Zurcher Zeitung. Iar acest scandal seamănă dubii în privinţa sincerităţii oficialilor statului şi deci asupra ordinii liberale, atârnând asupra economiei ţării.

Consiliul federal, care a lansat o anchetă, dă dovadă de o transparenţă remarcabilă, subliniază NZZ. Dar trebuie mers mai departe, notează majoritatea cotidianelor. Trebuie ca Parlamentul să lanseze o anchetă, completează publicaţiile CH-Media.