Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Moise Vodă face mult rău și pradă în Ardeal, dar o sfârșește cum nu se putea mai prost
Articole online

Moise Vodă face mult rău și pradă în Ardeal, dar o sfârșește cum nu se putea mai prost

La câteva luni după ce a primit firmanul de domnie de la Înalta Poartă, la 16 februarie 1529, voievodul le scrie brașovenilor: „…astfel am făcut domnia mea, după porunca împăratului turcesc, și am trimis domnia mea pe boierii și oastea domniei mele în ținutul Ardealului și mult rău și pradă au făcut…”.

Asta în contextul în care, în prima parte a scurtei sale domnii în Muntenia, Moise Vodă ține strânse relațiile cu Înalta Poartă, la cererea acesteia trimițând, în 1529, pe boierul dregător Stoican la Mathias Armbruster, primarul Sibiului, cu somarea de a-l recunoaște și a se supune regelui Ioan I Zapolya, sub amenințarea intervenției militare.

Nereușita misiunii va atrage represaliile la care se referă Moise, care trimițând în noiembrie un corp expediționar condus de Drăgan postelnicul din Merișani și Neagoe din Periș, asasinii lui Radu de la Afumați cu scopul de a cuceri cetățile Vințul și Vupărul (Börberek) și de a-i intimida pe sași.

Moise era fiu al lui Vladislav III, descendent al ramurii Dăneştilor din dinastia Basarabilor.

După expediția otomană eșuată asupra Vienei din toamna aceluiași an, Moise devine mai puțin obedient față de Soliman Magnificul și încearcă apropierea de arhiducele Ferdinand I al Austriei și de aliatul său în zonă, domnitorul Moldovei Petru Rareș.

Mișcarea ajunge la urechile adversarilor boierilor Craiovești, în căror familie intrase Moise Vodă prin căsătorie, care profită.

Tăierea boierilor

Boierii ţării fuseseră chemaţi, de paşa care venise să-l instaleze pe tron, să vină să se închine noului domn, dar aceştia refuză deoarece nu a fost ales „după vechiul lor obicei”.

În 13 februarie 1530, cu prilejul nunții sorei sale cu Barbu al II-lea Craiovescu, Moise ordonă asasinarea unor boieri, printre care și Drăgan postelnicul din Merișani și Neagoe din Periș, din partida oponentă Craioveștilor și, implicit, ideilor anti-otomane.

Boierii oponenți care nu au participat la sângeroasa nuntă se refugiază peste Dunăre propunând ca domn pe Vlad al VI-lea Înecatul.

Acesta primește acceptul Înaltei porți și în luna mai, însoțit de armată otomană, pornește pe drumul spre tronul părinților săi.

După ce obține câteva victorii, în primele zile ale lui iunie 1530, Moise este obligat să se retragă în Transilvania, unde găsește adăpost la Sibiu.

Vlad Vodă Înecatul, noul domnitor, condiționează buna pace cu Sibiul, cerând, imediat, prin Stan pârcălabul cetății Poenari, arestarea și omorârea lui Moise, ocrotit în cetatea Sibiului.

Ultima luptă

În august 1530 Moise, cere ajutorul arhiducelui Ferdinand I, obținând o puternică armată de mercenari condusă de Ștefan Mailat, viitorul voievod al Transilvaniei, iar pe 24 august intră în Țara Românească prin pasul Rucăr în drum spre Slatina, unde erau tabăra și trupele cumantului său, Barbu al II-lea Craiovescu cu care se întâlnește în ziua de 28 aceeași lună.

Pe 29 august 1530 în luptele de la Viișoara de lângă Slatina, Moise și Barbu Craiovescu sunt uciși și oastea lor este spulberată.

Mormântul lui Moise Vodă, alături de cel al cumnatului său, se află la Mănăstirea Bistrița, ctitorie a Craioveștilor.

Registration

Aici iti poti reseta parola