Într-un interviu acordat AFP, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a transmis că războiul din Ucraina pornit de Rusia a marcat pentru Alianța Nord-Atlantică încetarea vechilor angajamente cu privire la desfășurarea de forțe în Europa de Est.
Potrivit lui Mircea Geoană, războiul din Ucraina început de Rusia și ruperea oricărui dialog cu Alianța a marcat „invalidarea” conținutului Actului Fondator, care reglementa relațiile dintre NATO și RUSIA:
„Actul fondator” referitor la relaţiile dintre NATO şi Rusia, semnat în urmă cu 25 de ani, prevedea printre altele măsuri vizând „prevenirea oricărei concentrări de forţe convenţionale”, în special în Europa Centrală şi de Est. Dar atacând Ucraina şi rupând orice dialog cu Alianţa, Rusia singură „a invalidat” conţinutul acestui Act fondator. Ruşii s-au angajat atunci să nu agreseze vecinii, ceea ce fac acum, şi să ţină consultări regulate cu NATO, ceea ce nu fac”, a declarat Mircea Geoană într-un interviu acordat AFP la Vilnius.
Potrivit secretarului general adjunct al NATO, Alianţa nu mai are „nicio restricţie” pentru a se dota cu o „postură robustă pe flancul estic”.
Cum a răspuns NATO la amenințarea din estul Europei
NATO și-a îmbunătățit poziția defensivă în partea de est a Alianței, cu mai multe forțe terestre și aeriene și mijloace maritime. Potrivit Departamentului de Apărare al SUA, peste 12.000 de militari au fost deja trimiși în Europa ca răspuns la invazia neprovocată de către Rusia a Ucrainei, sporind cei 80.000 de militari americani deja staționați în Europa.
Pe 25 februarie, NATO a activat pentru prima dată Forța de răspuns a NATO în scopuri de apărare. Alianța dispune de mai mulți ani de o forță multinațională de intervenție rapidă, NATO Response Force, sau NRF, de 5.000 de oameni antrenați și pregătiți să intervină oriunde, în timp foarte scurt. În caz de nevoie, forța poate urca, teoretic, până la 40.000 oameni.
De asemenea, începând cu anul 2017, Alianța a desfăşurat grupuri tactice multinaţionale în ţările baltice şi în Polonia pentru a descuraja Rusia, apoi a trimis întăriri după invazia rusă a Ucrainei la sfârşitul lui februarie. Ţările baltice doresc în prezent o prezenţă a NATO şi mai importantă şi cer în special să fie aduse brigăzi, în loc de grupuri tactice mai puţin importante.
Miniştrii apărării din NATO se vor întâlni la jumătatea lunii iunie pentru a discuta această problemă, iar liderii Alianţei ar urma să aprobe deciziile în cursul unui summit care se va ţine la Madrid, la sfârșitul aceleiași luni.
