Michael Shafir: Personajul care jucat un rol cheie în memoria Holocaustului din România sa natală
Patru decenii mai târziu, Shafir avea să se întoarcă în țara în care s-a născut, ca profesor de relații internaționale. De pe postul său de la Universitatea Babeș-Bolyai, acesta a studiat și a publicat pe larg despre modul în care naționaliștii de dreapta post-comuniști au denaturat trecutul și au banalizat sau negat Holocaustul în Europa de Est.
„A fost printre primii care au văzut apariția timpurie a naționalismului în politica regimului comunist [românesc]”, spune prietenul și colegul său Liviu Rotman, un istoric israelian al evreimii românești.
Shafir și-a promovat ideile în cărți, lucrări științifice și conferințe, dar și în presa românească
În calitate de membru al Comisiei Internaționale pentru Holocaust în România, a lucrat pentru a se asigura că oamenii din țara sa înțeleg adevărul despre Holocaust și despre colaborarea autorităților române cu regimul nazist. Această istorie a fost ascunsă în timpul perioadei comuniste și contestată după aceea.
Comisia a fost înființată de președintele român Ion Iliescu în 2003 și a fost condusă de Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului născut în România. Shafir și colegii săi din comisie au ajuns la concluzia că între 280.000 și 380.000 de evrei au fost uciși în teritoriile aflate sub controlul României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 2004, raportul lor a fost adoptat oficial de statul român, care și-a recunoscut pentru prima dată participarea la distrugerea evreilor europeni.
„Negaționismul de astăzi nu mai poate avea scuza ‘nu am citit, nu am acces la informații'”, a declarat Shafir într-un podcast realizat de Institutul Wiesel în 2021, unde avertiza asupra naturii viclene și alambicate a majorității negării contemporane a Holocaustului.
Născut la București în 1944, Shafir a reușit să se mute în Israel ca adolescent în 1961, într-una dintre perioadele în care România a relaxat regulile de emigrare pentru comunitatea de evrei. El a avut probleme cu regimul comunist și a căutat să scape de acesta.
În Israel, Shafir a servit în armată înainte de a se muta la Munchen, pentru a lucra ca cercetător la Radio Europa Liberă, postul de radio finanțat de SUA pentru Europa comunistă. De atunci, el a echilibrat jurnalismul cu munca academică. S-a întors în Israel, obținând o diplomă de licență în științe politice și literatură engleză la Universitatea Ebraică, în timp ce conducea știrile externe la postul de radio Kol Israel, poziție pe care a ocupat-o până în 1982. Tocmai obținuse un doctorat în științe politice la Universitatea Ebraică după ce a scris o teză despre intelectualitatea românească sub dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu.
Shafir a revenit la Radio Europa Liberă la mijlocul anilor ’80 și a deținut mai multe funcții mult după căderea Cortinei de Fier. Întoarcerea sa în România și redobândirea cetățeniei românești în 2005 au inspirat stânga progresistă a țării.
”Atunci ar fi bine dacă am începe să semănăm evrei”
„Shafir a însemnat foarte mult pentru mine; a fost o referință pentru onestitatea și curajul său intelectual și cineva capabil, să își revizuiască pozițiile atunci când noi date sau surse istorice o cereau”, a declarat inginerul de software româno-american devenit istoric , Andrei Ursu.
Ursu a fost numit recent director științific al Institutului Revoluției Române din 1989, o organizație a cărei misiune este de a studia revoluția anticomunistă din acel an din România. Doi dintre străbunicii și un bunic de-al său au fost uciși în timpul Holocaustului.
El l-a descris pe Shafir ca fiind „o persoană cu un umor nesfârșit” și „fără vanitatea exagerată comună multor intelectuali români”. În ciuda sănătății sale fragile, a spus Ursu, Shafir a fost de acord să revizuiască o parte din cel mai recent proiect editorial al lui Andrei Ursu despre revoluția anticomunistă din România din 1989, „Căderea unui dictator”.
Comentariile sale din mass-media și aparițiile publice erau frecvent presărate cu glume și anecdote. În 2019, în timp ce vorbea într-un interviu despre zecile de mii de evrei pe care Ceaușescu i-a lăsat să emigreze în schimbul unor plăți în numerar din partea Israelului, Shafir a povestit un vechi banc românesc care începe cu dictatorul român vizitând o cooperativă care producea porumb.
„Cât primiți pentru o tonă de porumb?”. l-a întrebat Ceaușescu pe cel care se ocupa de cooperativă. „Doar atât? Primesc mai mult dacă vând 10 evrei”. La care șeful cooperativei îi răspune: „Atunci ar fi bine dacă am începe să semănăm evrei”.
Shafir lucra încă la Institutul Național Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România în momentul decesului său din 9 noiembrie 2022, lucru confirmat de institut și de membrii familiei sale.
