Maria Sângeroasa reinstaurează catolicismul cu prețul a sute de vieți

 

Fiică lui Henric al VIII-lea şi a Caterinei de Aragon, s-a născut la 18 februarie 1516, fiind educată în spiritul religiei catolice.

Maria I Tudor a fost regina Angliei și a Irlandei din iulie 1553 până la moartea sa în 17 noiembrie 1558.

A fost al patrulea monarh al dinastiei Tudor, după regina neîncoronată Lady Jane Grey și predecesoare a reginei Elisabeta I.

Este cunoscută pentru scurta reinstaurare în Anglia a catolicismului.

Până la sfârșitul domniei, Maria I a executat aproximativ trei sute de opozanți religioși.

Drept urmare a primit porecla de Maria Sângeroasa – Bloody Mary.

În 1543 Henric al VIII-lea se căsătorește pentru a șasea oară, cu Catherine Parr.

Anul următor, prin cel de-al treilea Act de Succesiune, Henric și-a repus ambele fiice, Maria și Elisabeta, în linia de succesiune, după fiul Eduard. Totuși, ambele fiice au rămas legal nelegitime.

La 6 iulie 1553, la vârsta de 15 ani, fratele ei, Eduard al VI-lea moare de o infecție pulmonară.

Sfătuit de John Dudley, Duce de Northumberland, Eduard în testamentul său își exclude surorile din linia de succesiune.

În locul lor, Eduard și sfătuitorul său o numește pe nora lui Dudley, Lady Jane Grey, nepoata surorii mai mici a lui Henric al VIII-lea, Maria Tudor, regină a Franței.

Totuși această excludere contravine celui de-al treilea Act de Succesiune din 1544.

În preajma morții lui Eduard, Maria a fost chemată la Londra de la castelul Framlingham din Suffolk.

Inițial a ezitat, suspectând că era un pretext pentru a o captura și a facilita astfel ascensiunea lui Lady Jane la tron.

La 10 iulie 1553, Lady Jane Grey și-a asumat tronul ca regină a Angliei în ceea ce poate fi descris ca o lovitură de stat orchestrată de Dudley și de suporterii acestuia.

Falsa regină a fost deposedată de tron la 22 iulie 1553.

Maria a intrat triumfătoare în Londra pe un val de sprijin popular.

Grey și Dudley au fost închiși în Turnul Londrei.

Deși Maria a înțeles că tânăra Lady Jane a fost un pion în schema lui Dudley, ea și-a executat verișoara în vârstă de 16 ani.

Încă din prima ședință a parlamentului, Maria restabilește liturghia în limba latină și expulzează din biserică pe preoții căsătoriți.

Speranța protestanților, principesa Elisabeta se convertește la catolicism.

La 38 de ani, la 25 iulie 1554 Maria se căsătorește cu Filip al II-lea al Spaniei, care era foarte nepopular în Anglia.

Membrii Consiliului englez elaborează un tratat prin care Filip va trebui să respecte legile Angliei.

În caz de deces al Mariei, el nu va avea nici un drept asupra coroanei. Dacă se va naște un fiu din căsătoria lor, acesta va moșteni concomitent tronul Angliei, al Burgundiei și al Țărilor de Jos. Filip se angaja să nu atragă niciodată Anglia în războaiele sale împotriva Franței.

Filip pleacă în Spania, iar Maria începe prigoana împotriva protestanților. Ura împotriva reginei Maria și a spaniolilor a crescut.

Cu toate făgăduințele făcute, Filip antrenează Anglia într-un război contra Franței și Anglia pierde Calais-ul.

Dezvăluiri despre persecuţii religioase ale Mariei au fost relevate în Cartea Martirilor, scrisă de protestantul John Foxe.

Cartea Martirilor era adesea aşezată lângă Biblie, în bisericile parohiale, şi era citită deopotrivă de anglicanii bogaţi şi de cei săraci.

Maria I Tudor s-a stins din viaţă, singură, la 17 noiembrie 1558.

Îi urmează la tron Elisabeta I.