Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Blestemul adus de Napoleon pe capul românilor. Nici pînă astăzi nu am scăpat de urmările târgului făcut de Micul Caporal
Geneza României

Blestemul adus de Napoleon pe capul românilor. Nici pînă astăzi nu am scăpat de urmările târgului făcut de Micul Caporal

Cu mult înainte de Yalta, puternicii zilei au hotărât după bunul plac soarta popoarelor mici ale Europei. Urmările le simțim până în zilele noastre. Micul caporal corsican e cel care a oferit Rusiei Moldova și Țara Românească Informația o avem din memoriile machiavelicului diplomat Charles Maurice de Talleyrand-Périgordar. În memoriile sale, Talleyrand scrie că Napoleon […]

Cu mult înainte de Yalta, puternicii zilei au hotărât după bunul plac soarta popoarelor mici ale Europei. Urmările le simțim până în zilele noastre.

Micul caporal corsican e cel care a oferit Rusiei Moldova și Țara Românească

Informația o avem din memoriile machiavelicului diplomat Charles Maurice de Talleyrand-Périgordar. În memoriile sale, Talleyrand scrie că Napoleon a fost cel care a deschis prima oară discuția despre târgul pe care îl propunea rușilor. Astfel, Imperiul Țarist urma să primească Moldovei și Țara Românească la schimb pentru continuarea ocupării de către francezi a Sileziei. Propunerea a fost făcută de Napoleon într-o conversație cu Piotr Tolstoi, ambasadorul rus la Paris, pentru a întări Tratatul de la Tilsit încheiat pe 7 iulie 1807.

Răpirea Basarabiei și pretențiile de stăpânire ale rușilor asupra teritoriilor românești au început cu Napoleon

Tot Napoleon a fost acela care, într-o scrisoare datată 2 februarie 1808, îi prezenta țarului Alexandru planurile megalomanice pe care le avea în legătură cu Orientul, inclusiv expediția care viza lovirea intereselor britanice din Indii. Napoleon ridică, de asemenea, necesitatea unei întâlniri în persoană între cei doi împărați. Napoleon continuă: „Totul poate fi semnat și decis înainte de 15 martie. La 1 mai, trupele noastre pot fi în Asia și, în același timp, trupele Majestății Voastre pot fi la Stockholm. Englezii, amenințați în Indii și alungați din Levant vor fi zdrobiți sub greutatea evenimentelor.”
Răspunsul lui Alexandru la scrisoarea lui Napoleon vine 13 martie 1808. Țarul e de acord, iar orașul Erfurt este sugerat ca un posibil loc de întâlnire . Scrisoarea include, de asemenea, o notă care reia propunerile rusești pentru o împărțire completă a Imperiului Otoman. Franța va primi Albania, Morea, Creta, Cicladele, Rodos, Cipru, Salonika, Siria și Egiptul. Rusia, la rândul său, va prelua Moldova, Țara Românească, Bulgaria, strâmtorile și Constantinopolul. Serbia și Croația vor fi, de asemenea, acordate Austriei.

Chiar dacă congresul de la Erfurt nu a produs rezultatele așteptate, iar între împărat și țar au izbucnit peste numai câțiva ani ostilitățile, răul fusese făcut. Moldova și Țara Românească intraseră în atenția Curții de la Petrograd. Ce a urmat, se știe. În 1812, Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru al Moldovei este anexat de țariști prin Tratatul de la București, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) după războiul ruso-turc (1806-1812). Mai mult, din 1812 și până în zilele noastre, planurile expansioniste ale țariștilor și sovieticilor au vizat neîncetat teritoriile locuite de români.

Registration

Aici iti poti reseta parola