Klaus Fuchs, spionul germano-britanic care a transmis secrete atomice vitale sovieticilor
Klaus Fuchs (1911-1988), un copil minune și unul dintre cei mai buni oameni de știință britanici din anii ’40, care a lucrat în cadrul Proiectului Manhattan, programul secret al SUA privind bomba atomică, a fost un socialist pe tot parcursul vieții sale aventuroase.
La fel ca tatăl său în 1921, s-a alăturat în 1930 filialei studențești a Partidului Social-Democrat german. Totuși, după ce și-a oferit sprijinul unui candidat al Partidului Comunist German la alegerile din 1932, a fost exclus din partid și s-a alăturat Partidului Comunist în același an. Partidul avea să rămână important de-a lungul întregii sale vieți, oferindu-i o comunitate intelectuală de oameni cu vederi asemănătoare.
Ca student eminent la fizică, Fuchs era foarte important pentru partid, mai ales că nu era străin de demonstrații și își luase partea sa de bătaie de la naziști în numele libertății. Cu toate acestea, ca outsider (marginalizat) al comunității și victimă a hărțuirii la școală din cauza viziunilor politice socialiste nepopulare ale tatălui său, Fuchs a suferit de singurătate și de lipsa unor relații autentice pe tot parcursul vieții sale timpurii, ceea ce l-a determinat mai întâi să găsească oameni cu aceleași idei printre tinerii comuniști din oraș și, mai târziu, să-și mărturisească relația cu sovieticii unui agent sub acoperire al MI5 după doar câteva întâlniri.
Fuchs a lucrat cu Max Born la Universitatea din Edinburgh, dar a fost trimis apoi în Insula Man
Tânărul a experimentat inumanitatea și cruzimea regimului nazist, iar când Hitler a venit la putere în 1933, s-a mutat mai întâi la Berlin, unde s-a înscris la Institutul de Fizică Kaiser Wilhelm, însă după doar patru săptămâni, după ce a citit în tren despre Reichstag, a intrat în clandestinitate alături de prietenii săi comuniști. Patru luni mai târziu, a călătorit la Paris pentru o conferință antifascistă, unde și-a întâlnit viitoarea soție, care l-a ajutat să se mute la Londra.
Fuchs a venit în Anglia în toamna anului 1933 și s-a înscris la Universitatea din Bristol ca asistent de cercetare, unde a obținut doctoratul în 1937. Ulterior, i s-a oferit un post de cercetător la Universitatea din Edinburgh, alături de Max Born, care era și el refugiat german. A publicat câteva lucrări împreună cu Born și a primit un doctorat în științe naturale la Universitatea din Edinburgh. În august 1939, cu doar o lună înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, a solicitat cetățenia britanică.
Întrucât cererea sa nu a fost procesată înainte ca germanii să devină dușmani de stat, Born i-a obținut un document care atesta că Fuchs fusese membru al Partidului Social-Democrat și antinazist între 1930 și 1932. Cu toate acestea, un an mai târziu, Fuchs este arestat ca german și trimis mai întâi într-un lagăr de internare pe Insula Man și apoi în Quebec, Canada.
Fuchs devine cetățean britanic în 1942 și se alătură Proiectului Manhattan un an mai târziu
În timp ce se afla în Canada, l-a întâlnit pe comunistul german Hans Kahle, care l-a pus în legătură cu comuniștii britanici care lucrau ca agenți sovietici. Când a citit câteva din cărțile lor, spiritul său revoluționar a fost reaprins și a decis să se întoarcă la rădăcinile sale politice și să ajute marea cauză.
La întoarcerea în Anglia, Fuchs a rămas pentru scurt timp la Born, iar apoi, în vara anului 1941, a acceptat oferta de a lucra la programul Tube Alloys, proiectul britanico-canadian de cercetare a bombei atomice. În această perioadă, s-a întâlnit pentru prima dată cu agenți comuniști, care i-au făcut cunoștință cu primul său curier, faimoasa agentă Sonya, cu care Fuchs s-a întâlnit în mod regulat de la acel moment, povestindu-i despre tehnologia pe care o dezvolta în timpul lungilor lor plimbări în mediul rural englezesc.
În 1942 i s-a acordat cetățenia britanică, iar în 1943 a fost transferat la Universitatea Columbia din New York pentru a lucra la Proiectul Manhattan, ajungând în 1944 la Los Alamos, New Mexico. În SUA, Fuchs a fost contactat de agentul Harry Gold, care a servit drept curier pentru o serie de spioni de la Los Alamos. În următorii cinci ani, Fuchs a transmis secrete privind dezvoltarea bombei atomice americane, precum și a bombei cu hidrogen, ceea ce i-a ajutat pe sovietici să dezvolte și să testeze propria lor bombă atomică.
A fost demascat în 1949
În 1946, s-a întors în Anglia și și-a continuat activitatea în cadrul proiectului britanic privind bomba atomică, ca șef al departamentului de fizică al Institutului de Cercetare Energetică Atomică Harwell. Acesta a continuat să le furnizeze sovieticilor mai multe informații despre bomba cu hidrogen, plutoniu și uraniu până când a fost demascat în cele din urmă în 1949.
Fuchs a fost descoperit printr-o breșă în securitatea sovietică, dar din cauza secretului extrem de mare al proiectului comun britanic și american VENONA, materialul nu a putut fi prezentat în instanță, iar serviciul de securitate britanic MI5, după ce nu a găsit nimic incriminator în urma monitorizării corespondenței și a telefonului său, a decis să trimită un agent sub acoperire pentru a se împrieteni cu Fuchs și a obține informațiile de la acesta.
MI5 l-a manipulat pe Fuchs să mărturisească
După câteva luni, agentul sub acoperire, Willaim Skardon i-a câștigat încrederea lui Fuchs și i-a dezvăluit că MI5 știa despre colaborarea sa cu sovieticii. Fuchs a negat inițial, dar o lună mai târziu a recunoscut.
Acesta a mărturisit că a spionat pentru sovietici încă din 1942 și că le-a dat secrete importante despre proiectul bombei atomice. Cu toate acestea, nu a vrut să intre în detalii, iar mărturisirea sa a fost considerată incompletă. După un proces foarte scurt, în care a pledat vinovat de încălcarea Legii privind secretele oficiale, a fost condamnat la pedeapsa maximă de 14 ani de închisoare.
