Spionii ruși au vizat deputați francezi, în pofida măsurilor de reprimare după războiul din Ucraina
Politicienii francezi continuă să fie o țintă principală a eforturilor de spionaj ale Rusiei, în pofida unei măsuri de reprimare a operațiunilor Moscovei în Franța, arată documente publicate recent, menționate de POLITICO.
Serviciile de informații franceze au detectat spioni ruși care încercau să intre în contact cu legislatorii francezi în ultimele luni și au condus operațiuni de informare a parlamentarilor cu privire la riscurile interferențelor străine, potrivit transcrierilor audierilor parlamentare publicate zilele trecute.
Șeful serviciului național de informații al Franței, DGSI, i-a avertizat pe deputați, în cadrul unei audieri din februarie, că Rusia este cea mai activă putere străină, „câteva zeci de ofițeri din cele trei agenții de informații rusești” folosind acoperirea diplomatică pentru a se infiltra în sistemul politic francez, arată documentele. China, de asemenea un obiectiv al DGSI, a fost mai puțin probabil să folosească ofițeri sub acoperire diplomatică, potrivit audierilor care au fost redactate înainte de publicare.
Din decembrie, o comisie parlamentară investighează interferențele străine în Franța, realizând interviuri cu personalități de top din domeniul serviciilor de informații în spatele ușilor închise. Crearea comisiei a fost inițiată anul trecut de partidul de extremă dreaptă National Rally, în urma acuzațiilor de interferență străină împotriva extremei drepte.
Zecile de pagini de interviuri oferă o perspectivă asupra lumii obscure a operațiunilor de spionaj rusesc în Franța, care includ detalii despre un agent care s-a dat drept student pentru a obține cursuri de meditații la matematică cu un inginer francez și un altul care a folosit un pașaport brazilian pentru a se infiltra la Curtea Penală Internațională de la Haga.
„Suntem în contact regulat cu parlamentarii, la cererea lor sau la inițiativa noastră, pentru a-i sensibiliza și, dacă este necesar, pentru a le spune cu cine sunt în contact”, a declarat Nicolas Lerner, șeful DGSI, fără a da detalii despre modul în care contactele suspecte sunt semnalate serviciilor de informații franceze.
„Am făcut acest lucru de mai multe ori în ultimele luni, după ce am detectat contacte cu ofițeri de informații ruși sub acoperire diplomatică”, a spus el, în pofida unei „scăderi semnificative” a numărului de spioni ruși care operează de la începutul războiului din Ucraina.
Potrivit lui Lerner, operațiunile Moscovei în Franța au fost reduse în cadrul „celei mai importante operațiuni de contraspionaj din ultimele decenii” a agenției, care a dus la expulzarea a 35 de diplomați ruși, a șase spioni sub acoperire și la închiderea reprezentanței ruse la Consiliul Europei de la Strasbourg.
Situația contrainformativă din Franța
Deși Lerner nu a dezvăluit amploarea sau natura atacurilor Rusiei împotriva parlamentarilor de la începutul războiului din Ucraina, el a oferit o imagine a operațiunilor de contraspionaj ale Franței în lumea politică din ultimii ani.
Lerner a declarat că, de la începutul mandatului său în 2018, s-a întâlnit cu parlamentari, miniștri și foști miniștri pentru a le reaminti „riscurile de a-și atașa numele la o anumită companie sau consiliu de reprezentanți”. În 2022, DGSI a organizat 6.500 de interviuri cu personalități aparținând cercurilor economice, universitare, de cercetare și politice.
Potrivit lui Lerner, operațiunile de supraveghere ale DGSI au condus „foarte ocazional” la suspiciuni sau confirmări de „relații de alt tip” între un ales și o putere străină. Într-un caz, DGSI a sesizat autoritățile competente cu privire la un caz de suspiciune de infracțiune legată de „finanțare”.
„Conform informațiilor mele, există abordări individuale și anumite persoane care au intrat în relații pe care legea franceză nu le permite – îmi vin în minte mai multe exemple”, a spus el.
Interferența străină în lumea politică a devenit un subiect fierbinte în Franța în urma războiului din Ucraina, mai mulți politicieni fiind cercetați pentru presupuse legături cu Rusia. În timpul campaniei sale pentru alegerile prezidențiale, președintele francez Emmanuel Macron a acuzat-o pe lidera extremei drepte Marine Le Pen că „depinde de puterea rusă” după ce partidul său a luat un împrumut de la o bancă rusă.
Întrebat de un deputat aparținând partidului National Rally al lui Le Pen dacă partidele sau politicienii francezi se află sub influență străină, șeful DGSI a declarat că nu are cunoștință de niciun partid politic care să fi făcut „obiectul unei interferențe organizate și sistematice”.
„Nu există nicio stăpânire asupra [partidelor politice], sunt mai degrabă acțiuni individuale de seducție sau de convingere personală … pe care le detectăm și care ne obligă să luăm măsuri”, a declarat el în fața comisiei.
