În al doilea cartier două spade de argint încrucişate, aşezate cu garda în jos.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu cinci turnuri. Simbolizează vechea cetate a Orheiului şi luptele pentru apărarea ei.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Pe timpul lui Ştefan cel Mare, Orheiul era o cetate puternică în care Domnul îşi avea pârcălabii săi.
Oraşul cel vechi nu era pe locul celui de azi. Schimbarea vetrii a avut loc, se pare, în sec. XVI, deoarece într-un document din 28 Ianuarie 1618, se vorbeşte despre « Orheiul cel vechiu ».
La 1836 Orheiul devine capitală judeţului.
Monumente istorice. Biserica Sf. Dumitru, catedrala oraşului, înălţată între 1632-1635 de Vasile Lupu.
Populaţie
Oraşul O. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 14.805 locuitori.
Cifra probabilă a populaţiei, calculată la 1 Iulie 1937, este de 15.168 locuitori, indicând un spor natural de 428 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,5 %.
Economie
Industrie şi comerţ. Desvoltarea economică a oraşului O., este stânjenită de lipsa unei căi ferate şi a drumurilor bune. Industrie puţîn desvoltată. Oraşul are 5 mori, 3 fabrici de ulei vegetal, 1 de bere, 3 fabrici de var şi 2 fabrici de ţigle şi cărămidă.
Comerţ local de cereale şi produse animale.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Basarabiei (sucursală), Banca Orheiului, Banca Funcţionarilor, Federală Băncilor Populare, Banca Populară
Orhei, Banca Populară a Învăţătorilor, Banca meseriaşilor, Tovărăşia ÎI de împrumut şi păstrare, Uniunea Cooperativelor Agricole.
Finanţe publice. Bugetul oraşului, pe exerciţiul 1936/37, prevede 6.897.580 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băeţi “Vasile Lupu”, Liceul de fete « Maria Doamna », Gimnaziu industrial, Şcoală profesională de fete, Şcoala evreiască de ucenici «Ort»,
14 şcoli primare de stat, 2 şcoli primare evreeşti, 3 grădini de copii.
Instituţii culturale. Cămin cultural orăşenesc, Cămin cultural judeţean, Biblioteca Federalei Orhei, Biblioteca populară evreiască, 1teatru-cinematograf, 1 societate corală, 3 societăţi sportive, 1 societate de vânătoare.
Ziare şi reviste. Speranţa (lunar), Licăriri (lunar), Monitorul judeţului.
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 2 biserici ortodoxe în oraş şi 3 în suburbii, 1 biserică româno-catolică, 1 biserică armenească, 1 lipovenească, 14 sinagogi.
Administraţie
Oraşul O., capitală judeţului Orhei, este situat la 40 km de Chişinău şi la 511 km de Bucureşti. Staţie c.f. cea mai apropiată Chişînău (la 40 km).
Instituţii publice. Prefectură, Pretură plăşii Orhei, Tribunal, Primărie, Judecătorie, Poliţie, Legiune de Jandarmi, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Pompieri, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu sanitar al judeţului, Serviciu sanitar al oraşului, Revizorat şcolar, Ocol silvic, Cameră agricolă, Depozit de fermentarea tutunului, Depozit de vânzări C.A.M., Birou de măsuri şi greutăţi.
Asociaţii
Baroul avocaţilor, Sfatul negustoresc, Sindicatul morarilor “Semo”, Sindicatul micilor morari, Corpul contabililor autorizaţi, Asoc. funcţionarilor judecătoreşti, Societatea funcţionarilor publici, Asoc. ziariştilor, Asoc. meseriaşilor.
Edilitate. Uzină electrică comunală, pavagii cu piatră de calcar din vecinătate. Apaduct în construcţie.
Sănătate publică. Spitalul central, Spitalul evreesc, Dispensarul de sugari, Dispensarul Șoc. evreeşti « Oze ».
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Șoc. « Crucea Roşie», Șoc. « Principele Mircea », Oficiul I.O.V, Șoc. pentru ajutorarea evreilor săraci, 2 aziluri de bătrâni, dintre cari unul evreesc.
Sursa: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/orhei/
