Vechiul ținut de granița al Moldovei de altădată, județul Orhei face parte dintre județele de Nord ale Moldovei dintre Prut și Nistru (Basarabia), fiind așezat pe malul Nistrului; județul este străbătut de drumul care trece acest fluviu la Rezina, pentru a urmă apoi, în Ucraina, linia de demarcație între pădure și stepă. Suprafața sa este de 4.246 km².
Industrie
În anul 1936 se aflau în județ 120 mori, 2 fabrici de spirt, 1 de bere , 6 fabrici de ulei, 6 fabrici de cărămizi și țigle, 10 fabrici de var și 35 cariere de piatră și nisip.
Comerț. Comerțul județului O. este în strânsa legătură cu agricultură și creșterea vitelor. Se țin aici 10 iarmaroace și târguri de animale.
Credit și cooperație. În cuprinsul județului funcționează 2 bănci (societăți anonime).
Drumuri. Județul O. este străbătut de o rețea de drumuri în lungime totală de 1.059 km 537 m, repartizată astfel:
Drumuri naționale. 160 km 904 m, din care Direcțiunea Generală a Drumurilor întretine o rețea pietruită de 75 km 703 m iar orașul Orhei 4 km 928 m.
Drumuri județene 283 km 090 m din care administrația județului întretine o rețea pietruită de 20 km 418 m.
Drumuri comunale 615 km 543 m.
Lungimea podurilor este de 2.690,50 metri repartizată astfel : poduri naționale 731,00 m, județene 737,00 m și comunale 1.222,00 m.
Prin județ trec 3 drumuri naționale, legând următoarele localități :
- Chișinău – Criuleni – Ustea.
- Bălți – Orhei – Chișinău.
- Cornești – Tg. – Orhei.
Cale ferată. Județul Orhei este străbătut de o linie secundară simplă de cale ferată de 33 km.
Stații importante: Mateuti, Rezina.
Poștă, telegraf, telefon. 9 oficii P.T.T. de stat și 2 agenții speciale.
Oficii telefonice la: Orhei, Rezină- Tg, Bravicea, Capanesti, Ciocâlteni, Ciniseuti, Chiperceni, Cobâlca, Criuleni, Hârtop – Mare, Isacova, Peresecina, Telenesti, Soldanesti, Susleni.
Stațiuni climatice, balneare, turism
Mănăstirea Curchi, stațiune climatică de interes local, situată într-o poziție pitorească, pe valea Votici, înconjurata de păduri, la 25 km de Orhei.
Dintre celelalte mănăstiri, remarcabile sub raport turistic pot fi amintite: Țigănești, Frumoasă, Hârbovat, Saharna. Iar că regiuni pitorești: văile râurilor Culă și Rautu, ambele cu aglomerări de sate, tipice în ceea ce privește viață populară a regiunii.
Știință de carte
După rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populația județului, de la 7 ani în sus este de 217.763 locuitori, din care 32,1% sunt știutori de carte.
După sex, proporția este de 46,6% bărbați știutori de carte și 17,8% femei știutoare de carte.
Repartiția locuitorilor după gradul de instrucție, în procente, este următoarea:
Învatamânt. Populația școlară a județului O. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 77.050 loc. (3.569 mediu urban și 73.481 mediu rural).
Școli secundare. 1 liceu de băieți, 1 liceu de fete, 2 gimnazii industriale, 1 gimnaziu mixt, 1 școală de agricultură, 1 școală de viticultura, 1 școală evreiască.
Școli primare 232, din care 217 rurale și 15 urbane (230 școli de stat și 2 confesionale), cu un număr total de 40.512 elevi (2.515 mediu urban și 37.997 mediu rural) și cu 785 învatatori și alt personal didactic (situația din 1934).
Grădini de copii 34, din care 31 rurale și 3 urbane (toate de stat), cu un număr total de 2.478 copii (218 mediu urban și 2.269 mediu rural) și cu 39 conducătoare (situația din 1934).
Instituții culturale. Fundația Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în 67 de localități.
Casa Școalelor și a Culturii Poporului întretine 130 cămine culturale și 9 biblioteci, adică în total 139 organizații culturale, dintre care 125 au personalitate juridică.
Religie
Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor județului 92,3% sunt ortodocși.
Biserici și lăcașuri de închinaciune. 147 biserici și 9 mânastiri ortodoxe, 1 biserica româno- catolică, 3 biserici lipovenesti, 28 sinagogi, 20 case de rugăciuni evreesti și 7 case de rugăciuni baptiste.
Instituții bisericești. 4 protopopiate ortodoxe. Județul se află în eparhia Episcopiei Chișînăului (Mitropolia Basarabiei).
Administrație
Organizare administrativă. Capitală județului O. este orașul Orhei. Județul are 2 orașe (Orhei și Rezina–Târg) și 236 sate, împartite astfel:
- Plasa Bravicea – 38 sate
- Plasa Chiperceni – 39 sate
- Plasa Criuleni – 27 sate
- Plasa Orhei – 44 sate
- Plasa Rezina – 43 sate
- Plasa Telenesti – 45 sate
Organizare judecătorească. Un tribunal la Orhei cu o secțiune, 9 magistrați și 1 procuror în circumscripția Curții de Apel din Chișînău.
8 judecătorii în Orhei, Bravicea, Chiperceni, Ciniseuti, Criuleni, Peresecina, Rezină – Tg și Telenesti – Tg, cu un total de 16 magistrați. Organizare sanitară. 8 spitale de stat la Orhei, Rezina –Tg, Ciniseuti, Bravicea, Chiperceni, Cobâlca, Criuleni, Izbistea, Izvoare, Raspopeni, Sarateni, Susleni și Telenesti.
2 spitale evreesti la Orhei și Rezina – Tg.
12 dispensare de stat în comunele rurale.
Asistență și prevedere socială. Casă Asigurărilor Sociale din Chișînău are un oficiu la Orhei cu 2 medici.
2 aziluri de batrâni.
Orhei – capitală județului
Stema. Scut despicat roşu. În cartierul întâiu un turn de aur crenelat, cu poartă închisă şi contraforţi şi o fereastră deschisă, pe negru.
