La 1821 se face revoluţia grecească, zisă Zavera, când fugi lumea la Braşov, scrie Dimitrie Papazoglu în a sa „Istoria fondărei orașului București” apărută în 1891.
În Târgovişte au stat mai mult timp, până au pus mâna, prin trădare, pe nenorocitul nostru Tudor.
S-au trimis cete de arnăuţi, sub căpitanul Farmachi, de l-au ridicat, fără veste, de la Goleşti, lângă Piteşti, unde era cantonat cu pandurii lui.
Prinzându-l, l-au pus legat într-o cărucioară de poştă, între doi arnăuţi, şi, ducîndu-l la Târgovişte, l-au dat în primirea lui Caravia, care l-a închis la Mitropolie într-o odaie, sub stricta pază a arnăuţilor, până ce, într-o seară, l-au omorât şi i-au aruncat trupul într-una din marile private ale Mitropoliei.
Aşa au mărturisit târgoviştenii de atunci, cari se aflau faţă în curtea Mitropoliei, unde lucrau, amestecaţi cu evreii tinichigii, la fabricarea ghiulelelor de tinichea umplute cu sticlă, pietricele şi cuie, pentru cele patru guri de tunuri româneşti care fuseseră ridicate de la Cotroceni, după plecarea lui Tudor.
Nenorocita armată de olteni, văzînd a doua zi că-i lipseşte şeful, de la Goleşti au trecut Oltul pe la Vâlcea şi s-au dus fiecare în judeţul său.
