„Se aşteaptă cu interes deciziunea Academiei Române. Ziarele s-au ocupat de cazul curios al importantului legat Câmpineanu-Cantemir, lăsat Academiei Române.
Testatorul institue Academia legatară universală a întregii sale averi, cerându-i să-i răspândească lucrările lui literare, juridice şi fiscale.
Oricum ar fi socotită această dispoziţiune – condiţie, sarcină, obligaţie, s-a pus chestiunea imposibilităţii pentru Academie de a publica acele lucrări, de o calitate mai mult decât dubioasă.
Citește și Ion Câmpineanu luptă la 1838 pentru un Regat românesc ereditar
Am dat peste una din numeroasele broşuri ale defunctului Câmpineanu-Cantemir, care coprinde o corespondenţă între autorităţile fiscale, referitoare la impunerea contribuabilului la venitul global.
Pentru a se vedea genul de opere „juridice, literare şi fiscale” ce defunctul înţelegea să se publice în colecţia Academiei Române, reproducem aci coperta broşurii:
Ilustraţiunea reprezintă pe „d-ra A. C.” care a… stăruit şi a reuşit să obţină rezolvarea favorabilă a petiţiunii de rectificare a impozitului la Ministerul de Finanţe.
Fetiţa chineză a fost onorată şi prin testament, căci Academia Română – dacă ar avea fantezia să accepte donaţiunea trebue să-i verse o rentă viageră…
Vom ţine în curent pe cititori cu mersul acestei nostime combinaţii, care interesează opinia publică”.
Trecut-au anii
Academia acceptă donația, vine regimul comunist, pleacă Ceaușescu de la putere și ce aflăm de la un moștenitor al lui Câmpineanu-Cantemir:
„Poate este cazul să reamintesc că Academia Română, ca instituţie de interes naţional, se susţinea din averea proprie (şi nu din bugetul statului), rezultatul diverselor donaţii făcute de particulari.