Guvernul din Kosovo își amână planul pentru nordul instabil după ce tensiunile au crescut
Duminică seara, protestatarii au parcat camioane pline cu pietriș și alte utilaje grele pe drumurile care duc la cele două puncte de trecere a frontierei, Jarinje și Bernjak, într-un teritoriu în care sârbii sunt majoritari. Poliția kosovară a declarat că a fost nevoită să închidă punctele de trecere a frontierei, potrivit informațiilor oferite de Reuters.
„Situația generală de securitate în municipalitățile din nordul Kosovo este tensionată”, a declarat într-un comunicat misiunea KFOR, condusă de NATO în Kosovo.
La Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a acuzat creșterea tensiunii pe ceea ce ea a numit „reguli discriminatorii nefondate” impuse de autoritățile din Kosovo.
La 14 ani după ce Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul țării folosesc plăcuțe de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe, refuzând să recunoască instituțiile din capitala Pristina. Kosovo a fost recunoscut ca stat independent de peste 100 de țări, dar nu și de Serbia sau Rusia.
Guvernul premierului Albin Kurti a declarat că le va acorda sârbilor o perioadă de tranziție de 60 de zile pentru a obține plăcuțe de înmatriculare kosovare, la un an după ce a renunțat la încercarea de a le impune din cauza unor proteste similare.
De asemenea, guvernul a decis că, începând cu 1 august, toți cetățenii din Serbia care vizitează Kosovo vor trebui să obțină un document suplimentar la graniță care să le acorde permisiunea de a intra.
O regulă similară este aplicată de autoritățile de la Belgrad kosovarilor care vizitează Serbia.
Însă, în urma tensiunilor de duminică seara și a consultărilor cu ambasadorii UE și SUA, guvernul a declarat că își va amâna planul cu o lună și că va începe punerea în aplicare la 1 septembrie.
Poliția a declarat că s-au tras focuri de armă „în direcția unităților de poliție, dar din fericire nimeni nu a fost rănit”
De asemenea, aceasta a mai spus că protestatarii furioși au bătut mai mulți albanezi care treceau pe drumurile care fuseseră blocate și că unele mașini au fost atacate.
Sirenele de raid aerian au fost auzite timp de mai bine de trei ore în micul oraș Mitrovica de Nord, locuit în principal de sârbi.
În urmă cu un an, după ce sârbii din localitate au blocat aceleași drumuri din cauza unor plăcuțe de înmatriculare, guvernul din Kosovo a desfășurat forțe speciale de poliție, iar Belgradul a pilotat avioane de vânătoare în apropierea graniței.
Tensiunile dintre cele două țări rămân ridicate, iar pacea fragilă din Kosovo este menținută de o misiune NATO care are 3.770 de soldați pe teren. Forțele de menținere a păcii italiene erau vizibile duminică în Mitrovica și în jurul acesteia.
Cele două țări s-au angajat în 2013 la un dialog sponsorizat de Uniunea Europeană pentru a încerca să rezolve problemele restante, dar s-au înregistrat puține progrese.
Tensiunile s-au amplificat între Kosovo și Serbia în weekend, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi tulburări în Balcani, într-un moment în care aliații occidentali sunt concentrați asupra războiului din Ucraina.
Invazia Rusiei în Ucraina a stârnit tensiuni mai ample în regiune
Forța internațională de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, cunoscută sub numele de KFOR, a spus într-o declarație că monitorizează îndeaproape situația din Kosovo și că este „pregătită să intervină dacă stabilitatea este pusă în pericol”.
Josep Borrell, cel mai înalt diplomat al Uniunii Europene, a salutat decizia Kosovo de a amâna măsurile până la 1 septembrie și a cerut ca toate barierele rutiere să fie eliminate imediat. Într-o declarație postată pe Twitter, trimisul special al Uniunii Europene, Miroslav Lajcak, și-a exprimat recunoștința față de ambasadorul american în Kosovo, Jeffrey M. Hovenier, „pentru sprijinul puternic”.
Analiștii spun că viziunea naționalistă și revizionistă asupra lumii a Rusiei a găsit un public receptiv în zonă, în special la președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la liderul politic al sârbilor bosniaci Milorad Dodik și la premierul ungar Viktor Orban.
Serbia, un aliat tradițional al Rusiei, a respins apelurile U.E. și ale Statelor Unite de a se alătura sancțiunilor împotriva Moscovei. Rusia – alături de China – încă nu recunoaște independența Kosovo și a denunțat războiul NATO împotriva aliatului său. Alianța militară occidentală a lansat în 1999 o campanie de bombardamente care a lovit ținte în ceea ce era atunci Serbia și Muntenegru reunite, în încercarea de a opri asaltul Serbiei împotriva etnicilor albanezi kosovari care luptau pentru autonomie.
„Dacă vor îndrăzni să persecute, să maltrateze și să ucidă sârbi, Serbia va câștiga”, a declarat Vucic într-o conferință de presă duminică.
Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, l-a acuzat pe Vucic de instigare la violențe.
