Generalul SS care a ucis 50.000 de oameni, dar a ajuns primar și deputat în RFG

 

Heinrich Reinefarth a comis atrocități indescriptibile, dar nu a fost condamnat pentru că „Genocidul nu figura în Codul Penal al Germaniei”.

Heinrich Reinefarth s-a născut în 26 decembrie 1903, la Gnesen, în Prusia, acum parte a Poloniei. A studiat dreptul la Universitatea din Jena, unde a fost și judecător.

A fost înrolat în armata germană ca subofițer și a participat la invadarea Poloniei în 1939 de către Germania și Uniunea Sovietică, cunoscută drept Campania din Septembrie, și a primit pentru eroismul său Crucea de Fier, clasa a II-a.

Pentru Campania din Franța, în 1940, Reinefarth a fost decorat cu Crucea Cavalerului.

În 1942, a fost promovat SS-Brigadeführer, echivalentul generalului de brigadă, și a fost numit Inspector General al Protectoratului Boemiei și Moraviei. Un an mai târziu, a fost transferat la Berlin unde a lucrat în cadrul poliției. La scurt timp, a fost numit șeful poliției din provincia poloneză Reichsgau Wartheland, anexată în 1939.

Împreună cu generalul Heinrich von dem Bach-Zelewski, numit de Heinrich Himmler, lui Reinefarth i s-a dat misiunea de a înăbuși revolta de la Varșovia, începută în august 1944.

Mișcarea de la Varșovia s-a declanșat ca reacție la înaintarea Armatei Roșii. Ea urmărea eliberarea de naziști și crearea unui stat polonez înainte de a fi „eliberat” de sovietici.

Drept urmare, între 40.000 și 50.000 de locuitori civili ai Varșoviei au fost măcelăriți în doar două zile, o baie de sânge numită Masacrul de la Wola (o suburbie a capitalei),sub comanda directă a lui Reinefarth, care îi raporta comandantului Armatei a 9-a germane: „Avem mai mulți prizonieri decât muniție să-i ucidem”.

Trupele lui Reinefarth s-au deplasat apoi în orașul vechi, unde au avut loc lupte violente cu Armia Krajowa (armata de rezistență poloneză). În cartierele Powisle și Czerniakow, nemții au asasinat pe bandă rulantă în septembrie prizonieri de război și răniți din spitalele militare.

Până la două sute de mii de civili au fost masacrați în total pentru înăbușirea Revoltei de la Varșovia, iar pentru această „performanță”, Heinrich Reinefarth primit Crucea de Fier cu Frunze de Stejar și i s-a încredințat comanda XVIII SS Corps în decembrie 1944 și a condus apărarea de la Kostrzyn pe Oder.

A refuzat să se supună ordinului de a apăra poziția până la ultimul om, ceea ce l-a înfuriat pe Hitler, care l-a pus pe Himmler să-l aresteze, lucru care s-a întâmplat în martie. După un proces în fața unui tribunal militar, Reinefarth a fost condamnat la moarte, dar nu s-a dat curs sentinței, iar el a fost numit în fruntea XIV SS Corps.

La sfârșitul războiului, polonezii au cerut extrădarea sa, dar Aliații au vrut să-l aibă martor în cadrul Procesului de la Nürneberg.

După Proces, Reinefarth a fost arestat din nou dar a fost eliberat de autoritățile din Hamburg din cauza lipsei dovezilor (!) împotriva sa. Instanța a apreciat că mărturiile de la dosar erau insuficiente și (nota bene!) genocidul nu era considerat o crimă în Germania nazistă.

Drept urmare, Heinrich Reinfarth a putut duce o viață normală, ca orice alt cetățean german. Ba chiar a devenit primar al bogatului oraș Westerland din insula Sylt, din 1951 până în 1962. Apoi a fost ales deputat în parlamentul landului Sclesswig-Holstein, până în 1967.

Deși guvernul polonez a continuat să-i ceară extrădarea, Reinefarth nu a răspuns niciodată pentru crime și a trăit liniștit până la moartea sa, pe 7 mai 1979, la Sylt, la vârsta de 76 de ani.