Familia istoricului Ioan Hudiṭă se afla la Paris în 1922 când s-a născut fiica lor cea mare, Ioana, la 31 octombrie.
Mama, Emilia, a abandonat studiile filologice; tatăl ṣi le-a continuat pe cele de istorie, luându-ṣi doctoratul la Sorbona ṣi pregătindu-se pentru o frumoasă carieră.
A devenit un reputat profesor, un prestigios istoric ṣi un important om politic al Partidului Naṭional Ţărănesc, scrie RADOR.
Profesorul universitar de istorie a diplomaţiei Ioan Hudiţă şi-a destinat fiica tot studiului istoriei.
În casa părintească, Ioana a avut prilejul să-i cunoască pe marii oameni politici ai vremii, tatăl său fiind unul dintre apropiaţii lui Iuliu Maniu.
Dovadă a prestigiului său politic e faptul că în casa familiei Hudiţă s-a semnat pactul partidelor care au decis asupra evenimentelor din august 1944.
Licențiată în istorie la Universitatea din București, Ioana s-a căsătorit cu istoricul Dan Berindei la 16 februarie 1945.
În 1947, tatăl său este arestat pentru fosta sa activitate politică în guvernele Sănătescu și Rădescu, în care fusese ministru al Agriculturii din partea PNȚ.
Căsătorită cu istoricul Dan Berindei, urmaş al unei vechi familii boiereşti de tradiţie liberală, Ioana Berindei a fost arestată în 1950. A fost luată fără să ştie de ce şi cînd va reveni. Mihnea, primul ei născut, avea doi ani cînd a rămas în grija tatălui.
Arestată la ordinul colonelului Mihail Dulgheru, șeful Direcției a V-a Anchete/ Cercetări Penale, Ioana Berindei va fi inițial anchetată pentru complicitate la crimă de înaltă trădare, însă, în lipsa unor probe concrete, sentința nr. 20 din 12 ianuarie 1952 a Tribunalului Militar București, secția II, o condamnă la 2 ani închisoare corecțională pentru favorizarea crimei de înaltă trădare, scrie IICCMER.
În realitate, Ioana Berindei fusese acuzată de „legături ostile” cu Oreste Cozloschi, unchiul său, dar care era urmărit de autorități și care va primi muncă silnică pe viață pentru activitate
La data arestării ei, 22 de membri ai familiilor Hudiţă şi Berindei se aflau în închisori ca deţinuţi politici. PNȚ.
Închisă la Jilava, Ioana Berindei constată că este însărcinată cu cel de-al doilea copil al său, pe care îl va naște la Văcărești, în aprilie 1951. A născut în închisoarea Văcăreşti, în “spitalul” amenajat în paraclisul fostei mănăstiri.
Alături de mamă, copilul va rămâne deținut politic timp de 10 luni, ambele fiind trimise la Mislea cu vagonul penitenciar.
După mai multe insistențe, tatăl, Dan Berindei, obține eliberarea fiicei sale, mama rămânând mai departe închisă.
Aşa cum a povestit în cartea de convorbiri “Am făcut Jilava în pantofi de vară”, cu sentimentul nevinovăţiei, seară de seară spera că a doua zi va fi eliberată din închisoare.
Ioana Berindei își va executa pedeapsa la Jilava, Văcărești și Mislea până la eliberarea din 18 februarie 1953.
Cu stigmatul de “deţinut politic”, fosta licenţiată “magna cum laude” în istorie, după eliberare, este constrânsă să lucreze ca muncitoare necalificată la cooperativa „Arta Lemnului” din București, după care va lucra ca secretară la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, timp de 16 ani.
A decedat la 9 septembrie 2008, fiind înmormântată, două zile mai târziu, la cimitirul Bellu.
Povestea tulburătoare a acestei femei de o deosebită calitate umană se află păstrată în Arhiva de istorie orală a radioului public. A fost înregistrată în 1998 de Silvia Iliescu, şi puteţi găsi transcrierea AICI.
Foto: Radio România Cultural
