Filosofii români sub atenția Securității. Cum au încercat să îl aresteze pe Lucian Blaga
Filosoful a intrat în atenția Direcției Regionale de Securitate Cluj, instituția trimițând un anume ,,Ștefan Dragomirescu”, numele conspirativ al lui Sergiu Dan, pentru a obține informații despre activitatea intelectualului, de tipul ,,unde păstrează Blaga scrierile sale dușmănoase” sau legate de anturajul său. Informatorul de la București a fost cazat la Hotelul Siesta când a ajuns la Cluj, în apropiere locului de muncă al lui Blaga, Biblioteca Centrală. Pentru a intra în conversație cu Blaga, informatorului Sergiu Dan i s-a cerut să folosească pretextul că vrea să îi ceară filosofului ajutor pentru a publica în revistele clujene ,,Tribuna” și ,,Steaua”. Securitatea avea, de altfel, opinia formată despre Lucian Blaga, considerându-l un ,,filosof și creator mistic„ și un ,,poet reacționar”, în contact cu ,,elemente dușmănoase”.
De altfel, urmărirea lui Blaga s-a intensificat după ce au ajuns informații la Securitate despre un presupus ,,guvern subversiv” în care filosoful ar fi ocupat funcția de ,,președinte al Consiliului de Miniștri”, ceea ce a dus și la arestarea unor apropiați ai lui Blaga, oameni cu care se întâlnea, precum medicul Mihai Iubu sau profesorul Ioan Boantă. Pentru a-și crea o imagine cât mai clară despre filosof, Securitatea a anchetat mai mulți deținuți pe care Blaga îi cunoscuse din trecutul interbelic, cum ar fi Nichifor Crainic, I.D. Sîrbu, Petre Țuțea, Vasile Voiculescu etc.
Supravegherea din 1958-1959 a lui Blaga, pe care filosoful o intuia și de care se temea, a avut legătura cu arestarea unor persoane din cercul său, care au fost anchetate cu privire la trecutul autorului ,,Poemelor luminii”. Anchetatorii de la Securitate au încercat să obțină orice informație care l-ar fi putut incrimina pe filosof: legături cu legionarii, atitudinea dușmănoasă față de regim, scrieri noi subversive, acțiuni politice, legătura cu persoane ostile regimului.
Grigore Popa, de pildă, declara despre Blaga că ,,era apreciat de către legionari și era considerat ca un element cu sentimente filogermane”. Sau Ioan Boantă: ,,Știu că prin anii 1935-1936 în unele cercuri legionare se vorbea că Lucian Blaga ar fi simpatizant legionar”.
Din declarațiile pe care le-au obținut, ofițerii de Securitate nu au putut concluziona dacă Blaga a fost într-adevăr simpatizant legionar sau dacă a scris pentru legionari, neputând să îl aresteze, ci doar să recomande anchetarea pe mai departe a celor din jurul filosofului.
De altfel, în timpul acestor interogatorii de la sfârșitul anilor 1950 apare și informația cum că piesa de teatru ,,Avram Iancu” ar fi fost scrisă prin raportare la ,,Căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu, ceea ce i-a împins pe securiști să devină și critici literari…
