Exilatul Dalai Lama sărbătoreşte împlinirea a 80 de ani ca lider spiritual al Tibetului

 

Dalai Lama a sărbătorit sâmbătă 80 de ani de la intronizarea sa ca lider spiritual al Tibetului, o poziţie aproape în integralitate în exil şi ca ţintă a defaimării constante din partea statului chinez.

Beijingul îl acuză pe Dalai Lama (care are 84 de ani) că doreşte să divizeze China şi îl cataloghează în mod regulat drept „lupt în straie de călugăr”.

Născut într-o familie de ţărani din satul tibetan Taksar, la 6 iulie 1935, el a fost identificat drept incarnarea liderului religios suprem al budismului tibetan la vârsta de doi ani, după ce a ales obiecte care aparţineau predecesorului său, scrie bangkokpost.com.

I s-a dat numele de Jetsun Jamphel Ngawang Lobsang Yeshe Tenzin Gyatso – Sfântul Senior, Gloria Dulce, Apărătorul Dreptăţii şi al Oceanului de Înţelepciune – şi după doi ani a sosit la Lhassa, unde a fost intronizat oficial drept cel de-al 14-lea Dalai Lama.

Intronizat

În 1950, când avea 15 ani, a fost intronizat ca şef de stat după ce armata chineză a invadat Tibetul.

Timp de nouă ani după aceea a încercat să păstreze tibetanii în afara oricărui pericol. Dar efortul a eşuat.

Cel de-al 14-lea Dalai Lama s-a refugiat în India după ce China a înăbuşit o revoltă ce a avut loc în Tibet în 1959, urmată de arestarea mai multor sute de tibetani. Oficialii chinezi consideră că adepţii lui Dalai Lama reprezintă un grup de separatişti.
Temându-se pentru viaţă, tânărul călugăr a parcurs Himalaya, însoţit de un grup de 37 de bărbaţi, şi s-a exilat în India.

Acolo a instituit un guvern în exil şi a lansat o campanie pentru a recupera Tibetul, care s-a transformat progresiv într-un apel la o mai mare autonomie, o abordare numită „calea mediană”.

Succesorul

Deocamdată nu se ştie cum şi nici dacă succesorul actualului Dalai Lama va fi numit.

Dalai Lama este singura autoritate îndreptăţită să decidă în privinţa modului în care va fi ales succesorul lui, au declarat mai mulţi lideri religioşi şi politici ai comunităţii tibetane din exil.

„Dacă Guvernul Republicii Populare Chineze va alege din motive politice un candidat pentru Dalai Lama, poporul tibetan nu îl va recunoaşte şi nu îl va respecta pe acel candidat”, se afirmă într-o rezoluţie adoptată de peste 100 de participanţi reuniţi în oraşul indian Dharamsala.

Alegerea unui succesor al celui de-al 14-lea Dalai Lama, care a împlinit în 2019 vârsta de 84 de ani, reprezintă de multă vreme o chestiune aprig disputată între China şi guvernul tibetan din exil.

Tradiţie

Potrivit tradiţiei, o reîncarnare a lui Dalai Lama este identificată prin intermediul unei metode vechi de peste 800 de ani, cu ajutorul mai multor semne divine.

„Relaţia dintre toţi foştii Dalai Lama şi poporul tibetan a fost asemănătoare cu aceea dintre cap şi gât sau ca aceea dintre trup şi umbra sa şi, prin urmare, cele două entităţi nu pot fi niciodată separate”, se afirmă în textul aceleiaşi rezoluţii.

Acesta este şi motivul pentru care tradiţia alegerii succesive a persoanei care devine Dalai Lama prin metoda reîncarnării ar trebui să continue, au adăugat semnatarii documentului.

Rezoluţia a fost adoptată la o conferinţă organizată de guvernul tibetan din exil, care îşi desfăşoară activitatea în Dharamsala.

Dalai Lama a oferit răspunsuri criptice în ultimii ani jurnaliştilor care i-au adresat întrebări legate de succesorul său.

În mai multe interviuri, el a sugerat că ar putea fi ultimul Dalai Lama, că succesorul lui ar putea fi ales la fel cum este ales Papa de la Vatican, dar şi că urmaşul lui ar putea fi o femeie.