Evadarea lui Heinz Meixner din Germania de Est prin zona Checkpoint Charlie
În timp ce lucra în estul comunist, acesta a cunoscut-o pe Margarete Thurau și s-a îndrăgostit. Politica însă amenința să pună capăt relației. Planul era să fugă în Austria, țara natală a lui Heinz.
Fără să se descurajeze, Meixner a decis să treacă cu mașina pe sub una dintre grinzile de oțel care se întind peste ieșirile înguste din Zid.
El a ales Checkpoint Charlie și, conducând un scuter împrumutat, a oprit în timp ce paznicul îi verifica pașaportul. Meixner a reușit să măsoare înălțimea barierei. Aceasta era la doar 95 cm deasupra trotuarului.
Meixner a început o cercetare minuțioasă a agențiilor de închirieri auto din Berlinul de Vest pentru a găsi un automobil suficient de jos pentru a se strecura pe sub barieră. A ales o mașină sport, un Austin-Healey Sprite roșu.
Fără parbriz, mașina sport măsura 90 cm în înălțime.
A ales o zi de duminică, puțin după miezul nopții, pentru cursa sa
Cu câteva ore înainte de a începe, a scos parbrizul complet și, pentru mai multă siguranță, a lăsat să iasă puțin aer din cauciucuri pentru a coborî și mai mult mașina.
Margarete s-a înghesuit în secțiunea mică din spatele scaunului șoferului. Viitoarea soacră a lui Meixner era înghesuită în zona bagajelor. Pentru a se proteja împotriva unor eventuale focuri de armă, Meixner o înconjurase cu cărămizi.
Duminică, 5 mai 1963 era timpul pentru fugă. În întunericul dimineții devreme, Meixner a condus până la prima baricadă de pe partea Berlinului de Est a punctului de control. Și-a arătat pașaportul paznicului, care i-a făcut semn să intre pentru verificare.
În schimb, a pornit motorul, a ocolit barele verticale și a trecut pe lângă paznicul speriat. Înainte ca gardienii să poată trage cu mitralierele, Meixner a sprintat până la ultima bară de oțel, și-a plecat capul, a apăsat accelerația și a intrat în Berlinul de Vest.
Se deplasa atât de repede încât, atunci când în cele din urmă a apăsat frânele, cauciucurile au lăsat urme de derapaj de peste 40 de metri lungime.
După ce gărzile americane și-au revenit din șocul provocat de această apariție care se materializase din întunericul dimineții, i-au întâmpinat pe Heinz Meixner, Margarete Thurau și pe mama acesteia.
Meixner le-a spus americanilor:
„M-am gândit că gardienilor le va lua trei secunde să scoată armele odată ce vor ști ce fac. Știam că mama lui Margarete`s era protejată de cărămizi. Am simțit că aș putea reuși cu vreo cinci centimetri mai puțin… Acum ne putem căsători”.
