Doliu naţional, la 6 iulie. Noaptea în care pentru 35.796 de persoane a început coşmarul

 

Imediat după intrarea rușilor în Basarabia, bolșevicii au început să terorizeze populaţia.

La 6 iulie 1949, ora 02:00 dimineața, începea strămutarea forțată în Siberia a 35.796 de persoane din RSS Moldovenească, dintre care 9.864 bărbați, 14.033 femei și 11.889 copii.

Operațiunea a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la orele 2 de dimineață și a durat până la ora 8 seara a zilei de 7 iulie.

Operaţiunea IUG

Se împlinesc, aşadar, 70 de ani de când a avut loc cel de-al doilea şi cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei (operaţiune denumită conspirativ „IUG”/Sud), făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”

Ocuparea Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța de către Rusia sovietică, în iunie 1940, i-a lăsat pe oamenii dintre Prut și Nistru pradă uneia dintre cele mai crunte dictaturi din istorie.

Imediat după intrarea rușilor în Basarabia, bolșevicii au început să terorizeze populaţia.

Cei care ocupaseră diferite funcții în administrația românească au fost arestați. Proprietarii fabricilor și ai magazinelor au fost încarceraţi, torturați sau împușcați.

Intelectualii satelor, în special învățătorii, profesorii sau preoții au fost arestați sau deportați, iar asupra țăranilor au început presiunile pentru a se înscrie în colhozuri.

Trei valuri

Desfăşurate în masă şi în valuri succesive, deportările au constituit una din cele mai dureroase pagini din istoria românilor basarabeni.

Îndeplinind funcţii complexe – metodă de luptă împotriva „duşmanilor poporului”, element cheie al planului de colectivizare a agriculturii, componentă a politicii de deznaţionalizare – deportările din Moldova sovietică trebuiau în cele din urmă să ducă la depopularea spaţiului dintre Prut şi Nistru, la strămutarea populaţiei româneşti din Basarabia în regiunile îndepărtate ale U.R.S.S., preponderent în Siberia.