Online

Doliu naţional, la 6 iulie. Noaptea în care pentru 35.796 de persoane a început coşmarul

 Marina Constantinoiu
Doliu naţional, la 6 iulie. Noaptea în care pentru 35.796 de persoane a început coşmarul

Imediat după intrarea rușilor în Basarabia, bolșevicii au început să terorizeze populaţia.

Acum 70 de ani, la 6 iulie 1949, ora 02:00 dimineața, începea strămutarea forțată în Siberia a 35.796 de persoane din RSS Moldovenească, dintre care 9.864 bărbați, 14.033 femei și 11.889 copii.

Operațiunea a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la orele 2 de dimineață și a durat până la ora 8 seara a zilei de 7 iulie.

Operaţiunea IUG

Se împlinesc, aşadar, 70 de ani de când a avut loc cel de-al doilea şi cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei (operaţiune denumită conspirativ „IUG”/Sud), făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”

Ocuparea Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța de către Rusia sovietică, în iunie 1940, i-a lăsat pe oamenii dintre Prut și Nistru pradă uneia dintre cele mai crunte dictaturi din istorie.

Imediat după intrarea rușilor în Basarabia, bolșevicii au început să terorizeze populaţia.

Cei care ocupaseră diferite funcții în administrația românească au fost arestați. Proprietarii fabricilor și ai magazinelor au fost încarceraţi, torturați sau împușcați.

Intelectualii satelor, în special învățătorii, profesorii sau preoții au fost arestați sau deportați, iar asupra țăranilor au început presiunile pentru a se înscrie în colhozuri.

Trei valuri

Desfăşurate în masă şi în valuri succesive, deportările au constituit una din cele mai dureroase pagini din istoria românilor basarabeni.

Îndeplinind funcţii complexe – metodă de luptă împotriva „duşmanilor poporului”, element cheie al planului de colectivizare a agriculturii, componentă a politicii de deznaţionalizare – deportările din Moldova sovietică trebuiau în cele din urmă să ducă la depopularea spaţiului dintre Prut şi Nistru, la strămutarea populaţiei româneşti din Basarabia în regiunile îndepărtate ale U.R.S.S., preponderent în Siberia.

Au existat trei valuri de deportări ale populației din Basarabia și Bucovina de Nord. Cu toate acestea, acțiuni de strămutare a basarabenilor și bucovinenilor au avut loc și între cele trei valuri.

Primul val de deportări a avut loc în iunie 1941. Rușii au planificat deportarea a 5.000 de familii din Basarabia, care însumau aproape 30.000 de oameni. Alte mii de familii au fost deportate individual.

În 7 iunie 1941, NKVD-ul, precursorul KGB-ului, a cerut Sovietului Suprem să îi pună la dispoziție 1315 vagoane de vite pentru deportarea basarabenilor.

Noaptea

Operațiunea de deportare a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în toiul nopţii, la ora 02.30.

Echipele NKVD mergeau prin sate, băteau în ușile şi ferestrele oamenilor și le spuneau că au 15 minute să se pregătească.

Oamenii erau apoi încărcați în camioane și în căruțe, apoi erau duși în gări. Acolo, capii de familie și tinerii de peste 18 ani erau separați de femei, copii și bătrâni.

Hotărârea privind al doilea val, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, operaţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 2:00, şi să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20:00.

În fapt, au fost deportate 11.293 de familii – 35.796 persoane, cărora li s-au confiscat averile şi li s-a interzis să-şi ia cu ei bunuri materiale

Comemorare

Anul acesta, sâmbătă, 6 iulie, în R.Moldova este anunțată sâmbătă zi de doliu național.

Drapelul de stat din faţa Guvernului a fost coborât în bernă, în prezența prim-ministrului Maia Sandu şi a membrilor Cabinetului de miniştri, în memoria victimelor deportărilor staliniste.

Obiective

Vizaţi de operaţiune au fost în special chiaburii, ţărani înstăriţi care trebuiau eliminaţi în contextul colectivizării forţate.

Majoritatea absolută erau basarabeni de diferite naționalități, moldoveni/români, ucraineni, găgăuzi, bulgari, evrei (din categoria "mari comercianți"), dar și circa o mie de transnistreni.

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al Securității bătea la fereastra casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii.

 ”Într-un sfert de oră să fiți gata!” era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și ”binevoitorul sau binefăcătorul” care a denunțat familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze ”elementele periculoase”.   

Deconspirări

Deconspirarea pregătirilor pentru operaţiunea de deportare nu putea fi evitată, inclusiv din cauze obiective,scrie Igor Caşu în lucrarea „Operațiunea de deportare din 5-7 iulie 1949. Capitol din Dușmanul de clasă”.

Tuturor persoanelor strămutate forţat trebui să li e deschidă dosare din timp, care să conţină date biografice ale capului familiei şi ale membrilor acesteia.

Informaţiile vizau educaţia, originea lor social şi etnică, domiciliul, proprietăţile deţinute, probe ale unor activităţi sau declaraţii antisovietice. Acesta implica solicitarea de informaţii de la autorităţile locale, iar uneori interogarea unor martori, ceea ce avea ca impact alimentarea unor zvonuri privind operaţiunea de deportare.

Acţiunile suspecte ale diferitelor organe ale puterii sovietice erau susţinute şi de informaţiile transmise de unele posture de radio străine, precum VOCEA AMERICII, care vorbeau despre deportarea a mii de oameni din Ţările Baltice şi Ucraina de Vest. Cei din RSSM conchideau astfel că în curând vor urma şi ei.

Din cauza înmulţirii cazurilor de deconspirare a operaţiunii, la 8 iunie 1949 Moscovei i s-a cerut să grăbească începerea deportării în masă.

Familiile deportaților au fost răspândite prin toată Asia sovietică. Unele dintre ele au ajuns în lagărele de la Marea Albă, altele în Siberia, iar unele în stepele din Kazahstan.

Foto:Pagina de Facebook Asociaţia La Maison Roumaine - Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, Chișinău, Știința, 2005, vol. IV, ed. Elena Postică.

CREDIT FOTO PRINCIPALĂ: Radio France Internationale

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
Citește în continuare pe EVZ Istoric