Din exil, fiul ultimului şah dă semnalul schimbării în Iran

 

Nu este o noutate că prinţul moştenitor exilat al Iranului vrea revoluţie.

Reza Pahlavi, fiul ultimului şah al Iranului, care a guvernat înaintea Revoluţiei Islamice din 1979, a căpătat glas în ultimii ani, odată cu alegerea preşedintelui american Donald Trump, care a promis de la începutul mandatului său  o politică mai dură faţă de puterea şiită de la Teheran.

Din exil, Reza Pahlavi a vorbit despre necesitatea înlocuirii regimului clerical cu o monarhie parlamentară, care să se dedice drepturilor omului şi modernizării economiei, lucruri acceptabile pentru Occident şi vecinii Iranului.

Nu de alta, dar Șahul Iranului a fost cel care adusese la putere o elită educată în Occident.

Prinţul iranian în exil Reza a prezis miercuri căderea Republicii Islamice în următoarele luni, îndemnând occidentalii să nu negocieze cu regimul de la Teheran, relatează Times of Israel.

Paralela

La o conferinţă la Washington, el a făcut o paralelă între manifestaţiile iraniene din ultimele luni şi Revoluţia Islamică, care a dus la răsturnarea de la putere a tatălui său la începutul anului 1979.

În 16 ianuarie 1979 se sfârșea una dintre cele mai glorioase și mai controversate domnii din istoria Iranului.

Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi era nevoit să plece în exil, iar locul Familiei Imperiale era luat de liderii religioși ai Republicii Islamice Iran.

„Este doar o chestiune de timp, cred că este aceeaşi stare de spirit”, a spus fostul prinţ moştenitor în vârstă de 59 de ani, care locuieşte într-o suburbie a capitalei SUA. „Durează doar câteva săptămâni sau luni pentru a ajunge la prăbuşirea finală, la fel ca în ultimele trei luni din 1978 înainte de Revoluţie”, a apreciat el.        

Pentru prima oară după 40 de ani  

Opozanţii iranieni aflaţi în exil au prezis deja în mod repetat căderea iminentă a regimului de la Teheran. Cu toate acestea, Reza Pahlavi a dat asigurări că iranienii ar putea „de această dată să simtă această ocazie pentru prima dată în 40 de ani”.                    

Iranienii au ieşit pe străzile multor oraşe din ţară în noiembrie pentru a protesta la adresa creşterii preţului benzinei, dar mişcarea de protest a fost reprimată violent de autorităţi.                    

Potrivit organizaţiei pentru drepturile omului Amnesty International, această represiune s-a soldat cu peste 300 de morţi, în timp ce liderii americani spun că numărul morţilor ar putea ajunge sau depăşi 1.500.

Protestele

În ultimele zile, în special în rândul studenţilor de la universitatea din Teheran, noi proteste au izbucnit când armata iraniană a recunoscut că a doborât un avion de linie ucrainean din greşeală, după ce iniţial a negat orice responsabilitate.

Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat imediat sprijinit faţă de manifestanţi şi a avertizat împotriva oricărei represiuni.

În discursul său la think tank-ul Hudson Institute, Reza Pahlavi şi-a exprimat sprijinul faţă de politica preşedintelui american de „presiune maximă” asupra Republicii Islamice.

Fiul ultimului şah, care a fost un monarh prooccidental şi un aliat apropiat al Statelor Unite, nu s-a referit la perspectiva  restabilirii dinastiei sale.

El a spus că este gata să sprijine o vastă coaliţie de iranieni pentru a înlocui regimul actual cu o democraţie laică.

 

Cine era ultimul şah

Reza este fiul fostului şah Mohammad Reza Pahlavi, care s-a născut în anul 1919.

Era fiului generalului Reza Pahlavi, care în 1925, a reușit să alunge dinastia cu origini turcești care conducea Iranul și s-a proclamat șah.

Mohammad Reza Pahlavi a primit titlul de principe moștenitor.

Tatăl său i-a oferit o educație rigidă, iar tânărul prinț iranian a fost puternic influențat de misticismul mamei sale.

Mohammad Reza Pahlavi a fost trimis la studii în Europa, la Institutul Le Rosey din Elveția, unde a învățat limba franceză și unde a devenit un mare admirator al Franței. Întors în Iran, a studiat la Academia Militară și a fost promovat ofițer.

Istorie

La izbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial, Iranul se afla în tabăra simpatizanților Germaniei naziste, astfel că britanicii și sovieticii au invadat această țară, aminteşte rfi.ro.

Reza Pahlavi a fost obligat să abdice în 1941, iar pe tron a fost instalat fiul său, cu titlul de șah.

Iranul a devenit una dintre căile de comunicație între aliații occidentali și URSS, iar Stalin, Roosevelt și Churchill s-au întâlnit în 1943 la Teheran pentru a decide soarta lumii de după război.

Anumite părți ale Iranului se aflau sub controlul comuniștilor, însă, în iunie 1946, Armata Roșie s-a retras din Iran.

Naţionalizarea

Mohammad Reza Pahlavi a recăpătat controlul asupra unei țări sărăcite de război. În anii 1950, singura soluție găsită de consilierii șahului pentru a reduce sărăcia a fost naționalizarea industriei petroliere, aflată până atunci în mâinile britanicilor. Au urmat mari tulburări sociale, care s-au soldat cu reorientarea Iranului spre Franța și Marea Britanie.

Șahul Iranului a adus la putere o elită educată în Occident. Iranul s-a modernizat rapid, s-a deschis influențelor occidentale, iar bogăția oferită de petrol i-a permis șahului să creeze o armată modernă și puternică.

Modernizarea l-a adus în conflict în 1962 cu clerul radical musulman șiit.

Şahinşah

În 1963, șahul a proclamat Revoluția Albă și a accelerat modernizarea țării. În 1967, Mohammad Reza Pahlavi a fost încoronat șahinșah, adică Rege al Regilor sau împărat și a început să pună un accent tot mai mare pe moștenirea persană.

Creșterea economică a Iranului era similară celei a Coreei de Sud sau a Taiwanului, însă regimul șahului era tot mai detestat din cauza faptului că devenea tot mai autoritar.

Șahinșahul s-a îmbolnăvit de cancer tocmai pe când puterea sa ajunsese la apogeu. A dispărut din viața publică, pentru a se trata de boală, iar acest lucru a încurajat izbucnirea protestelor în 1977.

În 1978, el a încercat să introducă noi reforme, însă, în cele din urmă, a fost nevoit să plece din țară. Monarhia a fost abolită în februarie 1979.

Șahinșahul a murit în exil în Egipt și a fost înmormântat într-una din cele mai importante moschei din Cairo.

Fiul său, Reza Pahlavi, a rămas însă simbolul opoziției față de regimul islamic de la Teheran, iar acum de numele său se leagă speranțele iranierilor care vor restaurarea monarhiei.

Ce a însemnat proclamarea Republicii islamice

La 1 aprilie a fost proclamată Republica islamică, de către liderul suprem Rohollah Khomeini, aminteşte şi france24.com.

Provenit din rândurile clericilor şiiţi, şi în numele „velayat-e-faqih”, care le conferă religioşilor primatul asupra puterii politice, Ghidul suprem este liderul poporului islamic, potrivit termenilor Constituţiei iraniene.

Încă de la început, Republica islamică a lansat un război ideologic şi politic cu „Marele Satan” american şi şi-a afişat ostilitatea faţă de Israel, pe care Iranul era a doua ţară musulmană după Turcia care îl recunoscuse în 1950, la un an după Ankara.

În noiembrie 1979 izbucneşte criza, cu luarea de ostatici de la ambasada americană din Teheran, la câteva zile după acordarea azilului politic de către Washington şahului Iranului.

Cele două ţări, care nu întreţineau nicio relaţie diplomatică directă de la aceste evenimente, s-au apropiat încet în 2013, când preşedinţii Barack Obama şi Hassan Rohani au vorbit la telefon pentru prima oară.

Eforturile de apropiere au fost paralizate de alegerea în 2016 a lui Donald Trump, care a avut de la început un discurs antiiranian.

 

 

Parteneri