O scară de lemn veche de 3.000 de ani, în stare impecabilă, este noua descoperire din movila Oymaağaç, identificată ca fiind orașul sacru hitit Nerik din regiunea centrală a Mării Negre din Turcia.
Arheologii au făcut noua descoperire printre rămășițele de lemn și câteva coji de alune într-o zonă pe care hitiții o numeau „apă sfântă”
Observând că din apa sacră din interiorul tunelului au fost extrase coji de alune vechi de 3.000 de ani, echipa de săpături a declarat:
„Credem că templul de acolo a fost folosit timp de mulți ani. Vedem în movila Oymaağaç că a fost folosit în perioada hitită veche, adică din secolul al XVI-lea î.Hr. până în secolul al XII-lea î.Hr.
Am găsit un tunel deasupra templului și, pe măsură ce am excavat tunelul, ne-am îndreptat spre apă. La o adâncime de aproximativ 8 metri, am ajuns în zona pe care hitiții o numeau „apă sfântă”, au spus arheologii.
„Noi credem că Nerik a avut o istorie de 3.500 de ani”
Arheologii sunt convinși că orașul Nerik are o istorie de 3.500 de ani:
„Am fost șocați când am găsit resturi de lemn în interiorul bazinului, deoarece nu există material umed în Anatolia. Când am săpat un pic mai mult în acea zonă, am găsit și coji de alune.
Cojile de alune vechi de 3 000 de ani au confirmat că regiunea Mării Negre a fost un centru de producție de alune. Testele de datare cu carbon a descoperirilor din lemn și a cojilor de alune au arătat că acestea au o vechime de aproximativ 3.000 de ani.”
Orașul a fost construit de hattieni, un popor din epoca bronzului timpuriu care a locuit Anatolia centrală înainte de hitiți
Aceștia au dedicat orașul zeului lor al furtunii, Teșup. După ce teritoriile hattiene au fost absorbite de Imperiul hitit în expansiune, Nerik a continuat să fie un oraș sacru în care hitiții au păstrat cultul antic al lui Tesup.
Numeroase tăblițe de lut atestă ceremoniile desfășurate în oraș, consemnând faptul că regele hitit Hattusili al III-lea vizita Nerik din capitala hitită Hattusa de mai multe ori pe an pentru a-și prezenta omagiile zeului furtunii.
Obiectele recuperate din săpăturile de la Nerik – tăblițe cuneiforme, sigilii, vase, obiecte funerare – sunt expuse la Muzeul din Samsun.
