Cum au fost alungați evreii din Spania după o luptă de 800 de ani
A durat din 711 p. Chr., când sarazinii au invadat pentru prima dată Peninsula Iberică, până în 1492 p.Chr., când ultimul
regat musulman, Granada, a căzut în mâinile monarhilor catolici, Ferdinand și Isabella.
Reconquista a fost un proces complex și gradual, marcat de numeroase campanii militare, negocieri și alianțe între statele creștine și musulmane. Unele dintre cele mai semnificative evenimente ale Reconquistei au fost: Bătălia de la Covadonga din 722, în care regele creștin Pelayo i-a învins pe mauri, și Asediul de la Toledo din 1085, când orașul a fost luat de forțele creștine și a devenit un centru al învățătură şi simbol al unităţii creştine. Reconquista a fost, de asemenea, caracterizată prin schimburi religioase și culturale între comunitățile creștine, musulmane și evreiești din Peninsula Iberică. Acest lucru a condus la dezvoltarea unei culturi unice, cunoscută sub numele de mudéjar, care îmbină elemente de artă, arhitectură și filozofie creștină, musulmană și evreiască.
Pentru evrei, stăpânirea musulmană în Peninsula Iberică a însemnat o perioadă de stabilitate și prosperitate, aceștia jucând rolul de intermediari între cele două culturi, creștină și arabă/musulmană. După încheierea Reconquistei, evreii au fost expulzați din Spania, fiind nevoiți să se refugiezi la capătul celălalt al Mediteranei, în Imperiu Otoman, fiind persecutați și în Occident.
Sfârșitul Reconquista din 1492 a avut consecințe ample, atât pentru Peninsula Iberică, cât și pentru restul lumii. A marcat începutul imperiilor spaniole și portugheze de peste mări, precum și începutul Inchiziției spaniole, care urmărea să asigure conformitatea religioasă în noile regate unite. Moștenirea Reconquistei continuă să modeleze Peninsula Iberică modernă și nu numai. Procesul a inspirat formarea unui puternic sentiment de identitate națională în Spania și Portugalia, iar schimbul său religios și cultural a lăsat un impact de durată asupra artelor și științelor.
