Cum au făcut rușii să „dispară” Kremlinul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial?
În octombrie 1941, în contextul apropierii forțelor germane, Stalin a ordonat ca guvernul să evacueze orașul. Acest lucru a provocat o panică imediată în rândul populației, care a încercat cu disperare să fugă din oraș, umplând vagoanele de tren și încetinind eforturile de evacuare. Stalin a anunțat că va rămâne în oraș, ceea ce a liniștit situația.
Când germanii au sosit la scurt timp după aceea, au fost întâmpinați de un oraș pregătit și fortificat. Ceea ce se așteptau să fie o victorie în forță s-a transformat într-un război de uzură, un război care a fost pierdut în cele din urmă.
Nikolay Spiridonov, comandantul Kremlinului din Moscova în perioada 1938-1953, a fost preocupat de securitatea Kremlinului încă din primele zile ale războiului. Kremlinul nu era doar sediul central al guvernului sovietic, ci și un simbol al țării. Astfel, Spridonov a trimis un mesaj secret Comisarului Poporului pentru Afaceri Interne – Lavrenti Beria, care a ordonat începerea operațiunii menite să mascheze Kremlinul.
Sarcina nu a fost ușoară și a presupus ascunderea a unei zone imense de teritoriu, care includea clădiri înalte, precum turnurile Kremlinului și clopotnița lui Ivan cel Mare.
Toate turnurile Kremlinului au fost pictate din nou folosind culori diferite și acoperite cu lemn. Fiecare acoperiș din interiorul Kremlinului a fost vopsit în maro ruginit, astfel încât să nu se poată distinge de acoperișurile tipice ale Moscovei. Terenurile Kremlinului, pavate cu piatră, au fost acoperite cu nisip. Corturi vopsite pentru a arăta ca niște acoperișuri au fost întinse peste grădinile Kremlinului, iar fațadele clădirilor au fost, de asemenea, vopsite pentru a-i deruta pe piloții germani.
Planul ingenios a fost pus la cale de Boris Iofan, un important arhitect din perioada sovietică.
Una dintre principalele ținte ale inamicului a fost mausoleul lui Lenin. Acesta a fost ascuns sub un cort pătrat uriaș din lemn, pentru a da impresia că este o clădire. Trupul lui Lenin a fost transportat departe de capitală și s-a întors abia în 1945.
Fortăreața din Moscova
Siguranța Kremlinului nu era singura preocupare. Trebuia luată în considerare și întregul oraș. Au fost adoptate măsuri stricte de securitate, iar sute de mii de cetățeni s-au mobilizat pentru a apăra capitala.
Populația orașului număra în jur de 4,6 milioane de locuitori la acea vreme (populația a fost diminuată cu mai mult de jumătate din această cifră în urma evacuării). Mulți cetățeni ai Moscovei participaseră la cursuri de pregătire în domeniul apărării civile în anii premergători războiului. Stingerea bombelor incendiare, acoperirea ferestrelor, respectarea unui program strict (de la 12 la 5 dimineața, era interzis orice trafic auto și pietonal pe străzi). Peste 200 de uzine și fabrici au fost evacuate din oraș, în timp ce majoritatea celor rămase produceau bunuri, muniție și provizii pentru frontul de luptă.
Peste 200.000 de voluntari au aplicat la brigăzile de pompieri. Mii de cetățeni au fost implicați în construirea de baricade în interiorul orașului. În plus, cetățenii au construit două vaste linii de apărare în afara orașului. Rămășițele lor pot fi găsite și acum în pădurile din regiunea Moscovei.
Clădiri false au apărut peste tot în oraș, în timp ce cele existente au fost făcute de nerecunoscut prin măsuri de camuflaj. Străzile și drumurile au fost vopsite pentru a părea murdare, în timp ce străzi false fuseseră pictate peste zone nelocuite, parcuri și așa mai departe. Autostrada Leningrad, drumul principal dintre Moscova și nord, avea scopuri strategice, așa că a fost mascată extrem de minuțios cu zone de lemn care imitau acoperișurile.
În total, Moscova a suferit 95 de raiduri aeriene germane pe timp de noapte și 30 de raiduri pe timp de zi, efectuate de 7200 de bombardiere
Până în aprilie 1942, raidurile aeriene germane au distrus 19 fabrici și uzine (316 avariate), 69 de clădiri municipale (110 avariate), 226 de case (641 avariate), iar peste 2000 de vieți omenești au fost pierdute. Partea germană a pierdut aproape 1400 de bombardiere deasupra Moscovei.
