Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Cum a ajuns Tache Nenițescu să predea nemților cheia Bucureștilor
Articole online

Cum a ajuns Tache Nenițescu să predea nemților cheia Bucureștilor

Născut în 1861, la Galați, Dimitrie (Tache) Neniţescu a fost inginer hotarnic, doctor în Drept la Bruxelles, om politic conservator, ministru al Industriei şi Comerţului între 1910 și 1912.

Apropiat de P. P. Carp, a fost favorabil alianţei României cu Puterile Centrale, așa că a rămas la Bucureşti, în 1916-1918, sub administraţia germană.

Fiind filogerman, când s-a retras Regele Ferdinand la Iaşi cu Guvernul, l-au lăsat  pe el să predea cheia oraşului Bucureşti ocupantului.

Pentru misiunea asta l-au demobilizat şi l-au numit ministru de Război, ca să facă  acest gest de predare a cheii Bucureştilor.

După război, a fost acuzat că a trădat şi a fost internat la Spitalul „Saint Vincent de Paul” din Bucureşti şi se chema că era arestat la domiciliu. A avut mari neplăceri, însă procesul a fost soluţionat în favoarea lui, pentru  că el primise un ordin.

„Sunteţi rugat ca în absenţa noastră…”

Documentul pe care îl redăm demonstrează, ca atâtea alte documente şi mărturii, faptul că autorităţile române care s-au refugiat în Moldova şi au continuat lupta de partea  Antantei nu au rupt punţile de comunicare cu „germanofilii” rămaşi la Bucureşti, unii dintre ei din oportunism, dar mulţi dintre ei din convingere şi în dorinţa a-şi servi ţara.

La 14/27  noiembrie 1916, ministrul de Război, Vintilă Brătianu, care pleca la Iaşi, urmând Casa Regală şi celelalte autorităţi, îi scria lui Dimitrie Neniţescu, pentru a-i încredinţa ministerul:

„Sunteţi rugat  ca în absenţa noastră şi a Dlui General Burghele (secretar general al ministerului – nota Ev. Istoric), să binevoiţi a lua sarcina supravegherii Ministerului de Război şi a stabilimentelor sale”.

Funcțiile

Începând cu anul 1893,  Dimitrie „Tache” S. Nenițescu începe să practice avocatura la București.

În anul 1899 este numit secretar general al Ministerului de Interne, iar în anul 1900 director al Băncii Naționale a României.

A fost deputat și unul dintre fruntașii Partidului Conservator.

În timpul Primului Război Mondial a deținut și funcția de ministru al Finanțelor în guvernul de giranți format la București si a condus ziarul Renașterea.

A murit la 28 ianuarie 1930 în București.

Sursa fotografiei și documentului: Impactul Primului Război Mondial asupra descendenţilor boierimii române.
Autor: Filip-Lucian V. IORGA

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA