În timpul asaltului a fost ucis un anume Ștefan Dobrescu, potrivit unui proces verbal întocmit de autorități pe 24 februarie 1945 și aflat la Arhivele Naționale din București.
Însă tot la Arhivele Naționale din București, în Fond Institutul de Studii Istorice și Social-Politice, există o fotografie înfățișându-l pe „I. Popescu-Puţuri vorbind în faţa catafalcului lui Ion Dobrescu căzut eroic în luptele pentru ocuparea primăriei din Caracal. (1945 februarie 25)”.
Așa că cel mai probabil victima a fost cel după care regimul comunist botezase strada „Jean Dobrescu” din centrul Caracalului.
Puțuri și Ceaușescu
Născut pe 28 mai 1906, la Puțuri, Castranova, Dolj, Ion Popescu-Puțuri, care în februarie 1945 a coordonat din partea PCR asaltul prefecturii din Caracal era din1932 membru al Partidului Comunist din România.
În 1949 a fost director general al Agenției Române de Presă AGERPRES, atunci înființată.
A fost ambasadorul României la Budapesta în perioada Revoluției din Ungaria
A fost, din 1961 până în 1989, director la Institutul de Istorie al Partidului și deputat în Marea Adunare Națională în perioada 1959 – 1961 și în sesiunile din perioada 1965 – 1989.
La Congresul al XII-lea al PCR, Ion Popescu-Puțuri a fost primul care a sărit în apărarea lui Nicolae Ceaușescu, care a fost criticat în mod neobișnuit de curajos de bătrânul ilegalist Constantin Pârvulescu.
În 1989, la căderea regimului comunist, Ion Popescu-Puțuri era membru al Comitetului Cental al Partidului Comunist Român.
A murit în 1993, fiind înmormântat în cimitirul Mânăstirii Cernica.
Proces verbal
Astăzi 24 februarie 1945
Noi, Nicu T. Movilă, procuror delegat al Parchetului Tribunalului Romanaţi, în unire cu dl. Ioan Ulmeanu, prefectul judeţului Romanaţi şi locotenent-colonelul Frank Emanoil, comandantul militar al oraşului Caracal, în caz de tulburări interne, constatăm prin prezentul proces verbal următoarele:
Fiind informaţi că membrii organizaţiei F.N.D. intenţionează să ocupe localul prefecturii cu ocazia întrunirii organizată în sala cinematografului Apolo, ne-am întrunit în localul prefecturii pentru a lua măsurile de pază.
În urma cererii prefecturii, ni s-a pus la dispoziţie un pluton comandat de către sublocotenentul Chiţu din Regimentul 19 Infanterie.
Am controlat instalarea gărzii constatând că măsurile luate erau adaptate situaţiei ce se aştepta. S-a dat ordin să nu se facă uz de armă decât în cazul când se intra cu forţa în prefectură, cu somaţii legale şi prima salvă trasă în aer.
Către ora 12, o masa de manifestanţi ce ieşeau dela cinematograful Apolo au venit în faţa prefecturii vociferând, izbind şi cerând să intre în prefectură.
În faţa uşii de la intrarea prefecturii se aflau în capul manifestanţilor următorii: Popescu Puţuri, Jean Gross, Florea Neagu, av. Ştefan Prună, av. Ilie Olteanu, Ştefan Dobrescu, pandur Dobre Marin, dr. Macavescu, Petre Puican.
Văzând agresiunea manifestanţilor am ieşit la geamurile prefecturii unde am făcut multiple somaţiuni legale ca cei paşnici să plece, să se îndepărteze de prefectură, înăuntru nu pot intra şi se va face uz de armă.
În scop de intimidare am scos o puşcă mitralieră pe geamul de la etaj.
O parte din manifestanţi au plecat iar o alta au început să joace în cântecul muzicii ce-i însoţea.
Văzând că cei din dreptul uşii nu se depărtează, m-am coborât jos şi prin geam am cerut să vină trei delegaţi pentru a lua înţelegere şi a-i sfătui să se depărteze.
În timp ce vorbeam cu dl. Prună, Popescu-Puţuri, Olteanu şi alţii, am fost chemat la telefon de dl. prim-ministru general Rădescu care mi-a ordonat – în urma raportului făcut de subsemnatul – că în prefectură nu are voie să intre nimeni, nici chiar delegaţi, şi ca să ne opunem cu forţa la orice încercare de pătrundere în prefectură.
După aceea m-am înapoiat jos unde le-am comunicat ordinul d-lui prim-ministru şi că în prefectură nu pot intra însă pot sta de vorbă prin geam, în cazul când manifestanţii se îndepărtează şi se duc în Cadrilater.
Dl. Popescu-Puţuri mi-a întins prin geam un proces-verbal semnat de patru șefi de partide, care cereau instalarea d-lui Olteanu ca prefect. Le-am spus că faţă de ordinele ce avem nu pot intra în prefectură.
Mi-a spus: ,,Te faci şi dumneata sluga Hitleriştilor” şi că ,,din momentul ăsta răspunzi cu capul dumitale”.
La ambele convorbiri se afla lângă mine dl. Locotenent colonel Frank Emanoil.
M-am ridicat apoi sus şi am raportat Parchetului militar de pe lângă Corpul VII armată, şefului de stat major al Corpului VII armată, procurorului general de pe lângă Curtea de Apel Craiova care mi-au
pus în vedere ordinul d-lui prim-ministru general Rădescu de a răspunde la forţă prin forţă şi de a nu lăsa să se ocupe localul prefecturii.
Am ieşit din nou la geamul prefecturii şi le-am recomandat să plece, mulţimea însă n-a vrut să ţină seama de somaţiile mele şi au continuat să manifeste şi să strige în faţa prefecturii.
Parte din manifestanţi printre care şi pandurul Dobre Marin şi încă un individ îmbrăcat ruseşte şi din informaţii ar fi un locotenent din comisia
de armistiţiu din comuna Boşoteni, au scos pistoalele pentru a trage asupra mea, fapt care m-a determinat să părăsesc geamul de unde
făceam somaţiunile.
Către ora 13.30 manifestanţii s-au încolonat şi în cântecele muzicii s-au retras spre Cadrilater, ca să revină apoi din nou în faţa prefecturii, ocolind-o prin spate.
Din nou am ieşit la geam şi le-am făcut aceleaşi somaţii.
Apoi am trecut la telefon ca să raportez din nou situaţia. În timp ce vorbeam la telefon, o parte din manifestanţi au spart geamurile de la intrare şi au rupt gratia de la uşa dreapta de la intrarea în prefectură.
Comandantul gărzii dl. sublocotenent Chiţu Gavril a făcut din nou somaţiuni chiar în faţa uşii, la care cineva din mulţime i-a răspuns: ,,voi plăti cu sângele meu”.
Un individ s-a ridicat pe geamul uşii vrând să intre înăuntru, iar alţii din spate gata să-l urmeze. Subofiţerul ce se afla lângă mine le-a răspuns cu patul armei.
Pentru intimidare, ofiţerul comandant de gardă a aruncat o petardă. Imediat după aruncarea petardei s-au auzit focuri de armă din afară.
Cei de la uşă continuau să împingă şi căutând s-o escaladeze.
Comandantul gărzii a ordonat tragerea primei salve în sus, conform ordinelor primite. Manifestanţii nu s-au împrăştiat ci căutând din nou să escaladeze s-a tras în plin.
Ieşind în faţa prefecturii am văzut trântit jos pe Ştefan Dobrescu care se afla în nesimţire în dreptul gheretei. În aceeaşi poziţie l-am văzut şi în momentul tragerii când m-am uitat pe geam de la prefectură.
Am raportat imediat d-lui procuror general al Curţii de Apel din Craiova şi secretarului general al Ministerului de Justiţie, dl. Pailopol, care mi-a
recomandat să mă adresez parchetului militar Craiova care să dispună anchetarea cazului prin comisie mixtă.
Dl. prefect a raportat d-lui prim-ministru.
Dl. sublocotenent Zaharia mi-a dat nişte cartuşe şi tuburi goale care se anexează la prezentul process-verbal.
S-a comunicat şi d-lui Judecător de Instrucţie ordinul ministrului de a se ancheta în comisie mixtă.
Drept pentru care am încheiat prezentul process-verbal
Prim procuror, Nicu T. Movilă
Prefectul judeţului Romanaţi, Ion Ulmeanu Nicu T. Movilă
Comandantul oraşului Caracal în caz de tulburări interne, Frank Emanoil
Pentru conformitate Şeful Biroului contrainformaţii, Locot. Colonel Vasiliu Ermil
Sursa: Ion Tîlvănoiu, O mărturie despre ocuparea prefecturii din Caracal în februarie 1945, Revista Memoria Oltului și Romanațior, mai 2018
Foto: Solemnitatea decorării lui Ion Popescu-Puţuri la împlinirea vârstei de 70 de ani cu „Steaua Republicii Socialiste România” cls. I. Sediul C.C. al P.C.R. (26 mai 1976)
