Pentru a fi adoptată, este nevoie de voturile favorabile a 233 de parlamentari. PSD are 202 de parlamentari şi UDMR – 30.
La adresa guvernelor post-decembriste, au fost depuse 40 de moţiuni de cenzură. Singura legislatură în care nu s-a depus nicio moţiune de cenzură a fost cea din perioada 1990-1992.
Doar patru norocoase
Patru dintre ele au fost adoptate de Parlament. La 13 octombrie 2009, moţiunea de cenzură „11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a fost adoptată de Parlament cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, astfel încât Guvernul Boc I a fost demis.
A doua a fost depusă de Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) la 18 aprilie 2012 şi intitulată ”Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată”. A fost îndreptată împotriva Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu, fiind adoptată la 27 aprilie 2012 cu 235 de voturi. Guvernul Ungureanu fusese învestit de Parlament în urmă cu 78 de zile, la 9 februarie, cu 237 de voturi pentru şi două împotrivă.
A treia, „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor” a fost iniţiată de parlamentarii PSD şi ALDE împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu.
A fost dezbătută şi votată în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, la 21 iunie 2017, în mai puţin de trei ore, timp în care principalii actori ai evenimentelor au vorbit despre legitimitatea votului cetăţenilor şi despre o „confiscare” a puterii executive.
De altfel, moţiunea a marcat o premieră în Parlamentul României, fiind prima acţiune a unui partid de a demite propriul guvern. La final, au votat pentru moţiune 241 de parlamentari şi 10 au votat împotrivă.
Numărul total de voturi valabil exprimate a fost 251.
Cea de-a patra moţiune de cenzură adoptată de Parlament a fost depusă la 1 octombrie 2019 şi intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”. La 10 octombrie 2019, moţiunea a fost adoptată cu 238 de voturi pentru.
Legislatura 1992-1996 – cinci moţiuni
Prima, depusă la 14 martie 1993 de 122 de parlamentari, s-a referit la Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare.
A doua, depusă la 31 august 1993 de 150 de parlamentari, s-a referit la raportul preliminar al comisiei pentru cercetarea unor cazuri de corupţie. A treia moţiune de cenzură s-a referit la falimentul politicii economice a Guvernului şi pierderea totală a credibilităţii. A fost depusă la 7 decembrie 1993 de 187 de parlamentari.
A urmat o moţiune de cenzură înregistrată la 22 iunie 1994 şi semnată de 141 de deputaţi şi senatori. S-a referit la nerespectarea Constituţiei, depunerea proiectului bugetului de stat pe anul 1994 cu o întârziere de şapte luni. În sfârşit, cea de-a cincea a fost depusă la 13 decembrie 1994 de 164 de parlamentari care au reclamat stoparea privatizării, scăderea nivelului de trai, manifestaţia de protest de la Reşiţa.
Legislatura 1996-2000 – patru moţiuni de cenzură
Prima, depusă la 29 mai 1997, a fost semnată de 140 de deputaţi şi senatori care au acuzat incapacitatea Guvernului Ciorbea de a guverna ţara.
A doua, din 5 iunie 1997, semnată de 143 de parlamentari, a vizat angajarea răspunderii Guvernului asupra Programului de măsuri privind reforma globală.
Următoarea, din 17 decembrie 1998, semnată de 143 de parlamentari, s-a referit, din nou, la incapacitatea guvernului de a guverna ţara. În sfârşit, moţiunea de cenzură din 15 mai 1999, semnată de 158 de senatori şi deputaţi, a criticat angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind accelerarea reformei.
Legislatura 2000-2004 – doar două moţiuni de cenzură
Prima, la 18 decembrie 2001, semnată de 189 de senatori şi deputaţi, s-a referit la Angajarea răspunderii Guvernului asupra Declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare. Cea de-a doua, din 27 martie 2003, afirma că ”Mafia sufocă România – Corupţia Guvernului PSD sărăceşte România”.
Legislatura 2004-2008 – şase moţiuni de cenzură
Prima a fost depusă la 16 iunie 2005 de 133 de parlamentari şi a vizat ceea ce, în opinia semnatarilor, era dictatura şi incompetenţa Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României.
A urmat ”Anti-reforma sănătăţii”, moţiune semnată de 160 de parlamentari şi depusă la 15 februarie 2006.
Cea de-a treia a fost ”Guvernul Tăriceanu – Fapte şi Minciuni”, semnată de 123 de parlamentari şi depusă la 21 iunie 2006. În opinia celor 119 parlamentari care au semnat cea de a patra moţiune de cenzură, din 4 iunie 2007, ”Guvernul Tăriceanu trebuie să plece”.
La 24 septembrie 2007, 140 de deputaţi şi senatori au depus moţiunea ”1000 de zile de haos. Sfârşitul guvernării de dreapta”. Ultima moţiune a legislaturii a fost ”Educaţia rămâne, guvernul pleacă”, semnată de 130 de parlamentari şi depusă la 29 octombrie 2008.
Legislatura 2008-2012 – cele mai multe moţiuni, 11
Prima a fost ”Marea păcăleală PDL-PSD”, semnată de 124 de parlamentari şi depusă la 4 mai 2009. Cea de-a doua, ”Guvernul PDL-PSD a hotărât: Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost”, a fost depusă la 17 septembrie 2009.
A urmat ”11 împotriva României”, la 6 octombrie 2009, prima astfel de moţiune adoptată de Parlamentul României. La 8 iunie 2010, a fost depusă moţiunea de cenzură ”Opriţi genocidul social!”.
A cincea moţiune de cenzură a legislaturii s-a intitulat ”Moţiunea României majoritare, moţiune populară”, depusă la 18 octombrie 2010. O moţiune de cenzură care nici nu a mai fost dezbătută fusese depusă la 29 octombrie 2010, intitulată ”Legea Educaţiei Naţionale, o lege anti-educaţie şi anti-românească” şi semnată de 137 de parlamentari. La 15 decembrie 2010, a fost depusă moţiunea de cenzură ”Legea privind salarizarea în anul 2011 – ultima ‘ţeapă’ trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc”.
În data de 16 decembrie 2010, a fost depusă o moţiune ce nu a mai fost votată, numită ”Legea salarizării guvernului iresponsabil”. A urmat moţiunea cu titlul ”Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate”, din data de 8 martie 2011. Tot în 2011, dar la 15 decembrie, a fost depusă moţiunea de cenzură ”După 22 ani, Democraţia este în pericol.”
În sfârşit, la 18 aprilie 2012, a fost depusă a doua moţiunea de cenzură ce avea să fie adoptată de Parlament, intitulată ”Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!’.
Legislatura 2012-2016
În legislatura începută în 2012, au fost depuse patru astfel de moţiuni. Prima datează din 13 mai 2014 şi s-a numit ”Opriţi Guvernul Ponta 3 – Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii!”. A doua a fost depusă la 12 septembrie 2014, fiind intitulată ”Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!”.
La 5 iunie 2015, a fost înregistrată moţiunea de cenzură cu titlul ”Victor Ponta demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!”. Cea de-a patra datează din 21 septembrie 2015, purtând titlul ”Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta”.
Legislatura 2016-2020
Până la cea din 1 octombrie 2019, au fost depuse şase moţiuni.
Prima moţiune de cenzură împotriva Guvernului Sorin Grindeanu a fost depusă la 1 februarie 2017, de către parlamentari PNL şi USR, în contextul adoptării de către Guvern a OUG referitoare la modificările Codurilor penale. Intitulată „Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România”, moţiunea a fost respinsă la 8 februarie, cu 161 de voturi „pentru” şi 8 „împotrivă”.
Pentru a fi adoptată, moţiunea ar fi trebuit să întrunească cel puţin 233 de voturi. A doua, „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor” a fost iniţiată de parlamentarii PSD şi ALDE împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu şi a fost adoptată la 21 iunie 2017.
A treia, iniţiată de PNL şi USR, intitulată „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă” şi îndreptată împotriva Guvernului Mihai Tudose, a fost respinsă la 23 noiembrie 2017, cu 159 de voturi „pentru”, 3 voturi „împotrivă” şi 23 de abţineri.
Cea de-a patra, „Demiterea guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!”, a fost respinsă la 27 iunie 2018. S-au înregistrat 166 de voturi „pentru” şi 4 „împotrivă”, dar pentru a trece era nevoie de minimum 233 de voturi „pentru”.
La sfârşitul celei de-a doua sesiuni parlamentare, la 14 decembrie 2018, PNL, USR şi PMP au depus moţiunea de cenzură „Ajunge! Guvernul Dragnea-Dăncilă, ruşinea României”. Documentul, semnat de 163 de parlamentari, a fost votat favorabil de 161 de parlamentari, iar trei au votat „împotrivă”.
O nouă moţiune de cenzură împotriva Executivului Dăncilă a fost depusă în data de 12 iunie 2019 şi denumită „Guvernul Dăncilă trebuie demis! Fără OUG-uri, fără parole de acces şi fără cozi la vot”, potrivit cdep.ro. A fost respinsă la 20 iunie, fiind înregistrate 200 de voturi favorabile, 7 împotrivă şi 3 abţineri. Pentru ca moţiunea să fi fost adoptată erau necesare 233 de voturi favorabile.
Plecarea Guvernului Dăncilă
La 1 octombrie 2019, a fost depusă în Parlament moţiunea de cenzură „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” la adresa Guvernului Dăncilă. Documentul a fost semnat de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD.
Pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată de Parlament erau necesare 233 de voturi.
La 10 octombrie 2019, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost adoptată de Parlament. S-au înregistrat 238 de voturi pentru. A fost cea de-a patra moţiune de cenzură depusă după 1990 care a fost adoptată de Parlamentul României.
Cea mai recentă moţiune de cenzură, „Guvernul Orban trebuie demis de urgenţă; regulile democratice nu sunt facultative” a fost depusă la 30 ianuarie 2020.
Potrivit celor 208 semnatari ai documentului, de la PSD şi UDMR, Guvernul Orban trebuie demis de urgenţă atât pentru că schimbarea sistemului electoral în prag de alegeri încalcă standardele europene, cât şi pentru că adoptarea acestor modificări s-a făcut în mod unilateral, fără consultare şi dezbatere, prin angajarea răspunderii de către partidul aflat la putere.
Sursa: Agerpres
