Evenimentul Istoric > Articole online > Futuristul Ceauşescu şi cererea expresă pentru Autostrada Piteşti-Bucureşti
Articole online

Futuristul Ceauşescu şi cererea expresă pentru Autostrada Piteşti-Bucureşti

În ultimul deceniu, România a construit în medie, mai puţin de 60 km de autostrăzi anual, cifră mult sub cea raportată de regimul comunist condus de Nicolae Ceauşescu în 1972, anul inaugurării Autostrăzii Piteşti-Bucureşti, prima autostradă a României. Conform universulargesean.ro, tronsonul Bucureşti – Piteşti măsura 96 de kilometri, construiţi în perioada 1967 – 1972. În […]

În ultimul deceniu, România a construit în medie, mai puţin de 60 km de autostrăzi anual, cifră mult sub cea raportată de regimul comunist condus de Nicolae Ceauşescu în 1972, anul inaugurării Autostrăzii Piteşti-Bucureşti, prima autostradă a României.

Conform universulargesean.ro, tronsonul Bucureşti – Piteşti măsura 96 de kilometri, construiţi în perioada 1967 – 1972. În Epoca de Aur, lucrările ample de infrastructură ocupau mai puţin timp indiferent că vorbim despre planificarea şi schiţarea proiectului, studiile de fezabilitate sau execuţia propriu-zisă a lucrării.

Concluziile unui studiu realizat în perioada 1967 – 1969 de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) arătau că România avea nevoie de cel puţin 3.200 kilometri de autostradă. Încă din 1969, specialiştii de la IPTANA au schiţat actualul Coridor IV de Transport Pan-European, de la Constanţa la Bucureşti – Piteşti şi apoi pe traseul Piteşti – Sibiu – Deva.

Ceauşescu a cerut fluidizarea traficului

Conform sursei citate, la începutul anilor 1960, Nicolae Ceauşescu a transmis Direcţiei Generale a Drumurilor să găsească o soluţie de fluidizare a traficului. Totodată, el a solicitat şi mărirea vitezei de deplasare pe DN 7, între Piteşti şi Bucureşti.

În cele din urmă, dictatorul a aflat că studiul tehnico-economic realizat în 1966 conţinea o concluzie clară: se impunea construcţia unui nou drum între Bucureşti şi Piteşti, oricare altă soluţie prelungind lungimea călătoriei cu 25 de km.

Ceauşescu a dorit ca A1 să poată face faţă unor viteze de bază foarte mari pentru acea perioadă, de 140 km/h, cu toate că Daciile din anii 1970 nu puteau să ajungă la asemenea viteze. Iată o dovadă a faptului că preşedintele Republicii Socialiste România gândea mult în viitor.

Câteva detalii tehnice inedite despre A1

În 1972 erau inauguraţi cei 96 de kilometri, pentru construcţia lor s-au folosit 445.000 de tone de asfalt. De asemenea, proiectanţii comunişti au trasat prima autostradă din România pe cea mai scurtă direcţie dintre cele două oraşe, care nu traversa nicio localitate şi nu avea aliniamente lungi. Totul a fost gândit pentru a evita monotonia şi fenomenul de „somnolenţă” la volan.

După 1989, noi segmente la autostrada A1 au fost adăugate în 2007, 2010 şi 2011. În cele din urmă miniştrii Transporturilor de după 1990 au promis că vor realiza 10.000 km de autostăzi, dar în septembrie 2018, România avea aproximativ 783 de kilometri de autostradă.

3.000 km, ultima promisiune a guvernanţilor

Statisticile oficiale arată că aproape o treime din reţeaua rutieră a României de 86.000 de kilometri este reprezentată de drumuri pietruite sau de pământ. În acest context, Guvernul României a promis în 2020 că va construi 3.000 km de autostrăzi şi drumuri expres în următorii 10 ani, ceea ce înseamnă o medie de 300 km pe an.

Uşor de scris pe hârtie, dar mai greu de pus în practică, aşa cum s-au obişnuit milioanele de şoferi ce pierd ore-n şir pe vechile drumuri naţionale ale României. Practic, reţeaua rutieră a ţării numără în acest moment aproape 86.000 de kilometri de drumuri, dintre care autostrăzile reprezintă 889 km, adică circa 5%.

În 2020 au fost daţi în folosinţă aproximativ 26 km de autostradă, în timp ce cu un an în urmă au fost inauguraţi 43 km de autostradă. În 2018, şoferii „au primit în dar” 58 de kilometri de autostradă conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În acest context, prim-ministrul României, Ludovic Orban, a promis că în următorii 10 ani încă 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, precum şi 2.500 de kilometri de cale ferată.

Autostrăzile totalizează doar 5% din drumurile naţionale şi circa 1% din drumurile publice. Pentru a ne face o idee cât mai clară, trebuie spus că la sfârşitul anului 2019, România avea 866 km de autostrăzi, în creştere cu 5% faţă de 2018.

În prezent sunt în execuţie aproximativ 290 km de autostradă, care ar urma să fie daţi în folosinţă peste cel puţin 3 ani şi cel mult 5. Spre finalul anului ar trebui daţi în folosinţă încă 16 km din centura Bacăului şi o parte din segmentul din A10 Sebeş – Turda, aproximativ 17 km.

explicaţie foto: 15-06-1968, şantierul autostrăzii Bucureşti – Piteşti

sursa: universulargesean.ro

sursa foto: Agerpres

Registration

Aici iti poti reseta parola