Ce sărbătorim și ce însemnătate istorică are noaptea de Revelion?

 

În majoritatea limbilor europene, ultima zi a anului poartă denumirea de Silvester sau o formă derivată a acesteia. Dar ce și de ce sărbătorim noi în această zi?

La 31 decembrie sărbătorim ultima zi a anului conform calendarului Gregorian și îl comemorăm pe Papa Silvestru I, conform calendarului sfinților Bisericii Romano-Catolice.

Dintr-o scrisoare a lui Cicero reiese că romanii sărbătoreau 31 decembrie, ca ultima zi a anului încă din 153 î.Hr, când începutul noului an calendaristic a fost mutat de la 1 martie la 1 ianuarie.

Celebrarea prin foc are origini germanice, scrie Focus. Triburile germanice credeau că prin folosirea focului (astăzi artificii) și a biciului (astăzi petarde) pot fi îndepărtate spiritele rele, practic un alt obicei păgân pe care îl respectăm cu sfințenie an de an.

Silvester provine din cuvântul latin Silva (pădure) și înseamnă ”omul pădurilor”.

Ziua onomastică datează din 1582, când calendarul Gregorian a fost reformat, iar sfârșitul noului an a fost mutat din 24 decembrie la 31 decembrie, tot pentru a comemora ziua decesului Papei Silvestru I. Calendarul liturgic a introdus încă din anul 813 ziua onomastică a lui Silvestru la 31 decembrie.

Dar cine a fost Papa Silvestru I?

Conform Augsburger Allgemeine,  el s-a născut la Roma și a devenit preot în anul 284.

Între 31 ianuarie 314 și  ziua morții sale 13 decembrie 335 a fost Papă.

Era considerat protectorul animalelor domestice și al noului an. Astăzi se celebrează ziua înmormântarii sale și încheierea mandatului de Papă, 31 decembrie 335.

În timpul persecutării creștinilor de către Împăratul Dioclețian, s-ar fi ascuns într-o peșteră din munți, nu departe de Roma, unde a ridicat și o capelă. După ce puterea a fost preluată de Împăratul Constantin, el a revenit la Roma și a preluat funcția de Papă în 314.

Legenda spune că l-ar fi vindecat doar printr-o atingere cu palma pe Împăratul Constantin, grav bolnav în acel moment.

În semn de recunoștință, Constantin s-a lăsat botezat de acesta și a recunoscut puterea Papei ca lider al bisericii.

“Cadoul lui Constantin, o făcătură după cum se știe astăzi, a reprezentat fundamentul viitorului stat laic și a fost folosit de papalitate în Evul Mediu pentru a impune cu forța noua supremație mondială”, scrie sursa citată.

Încă din secolul al V-lea, creștinii catolici îl comemorează pe Silvestru, care a fost ridicat la rang de Sfânt în anul 813. Realizările sale în funcția de Papă sunt însă controversate.

“Rolul său la creștinizarea lui Constantin și la rezolvarea disputelor biserico-politice nu sunt demne de a fi comemorate. Nu a participat la Sinodul imperiului din 314 (unde și-a trimis doi delegați), când a început disputa cu donatismul, nici la primul Conciliu de la Niceea din 325, când s-au luat decizii radicale despre modul în care trebuie tratat Iisus Hristos și amenințarea arianismului”, susține cercetătorul Joachim Schafer.

Ce urăm de Revelion?

Dacă în cele mai multe limbi se urează ”Un an Nou fericit”, în România mai mult  ”La mulți ani”, țările de limbă germană folosesc în mod paradoxal urarea lansată cu ocazia noului an evreiesc Rosh Hashana: “O alunecare bună în noul an”.

Chiar dacă ziua de Revelion a devenit un pretext global pentru a sărbători pe 31 decembrie, în special prin mult alcool, zgomot și lumină, religiile non-creștine și-au păstrat propriile obiceiuri.

“Evreii și musulmanii se orientează după anii lunii, iranienii după anii soarelui, în timp ce pentru chinezi anul nou începe de fiecare dată în altă zi, undeva  între ianuarie și sfârșit de februarie”, mai scrie sursa citată.

Israel21c notează că în Israel elitele și evreii ultraordocși s-au declarat mereu împotriva adoptării acestei sărbători, fiindcă Papa Silvestru I ar fi dus o politică antisemită.

Un alt motiv pentru neacceptarea calendarului Gregorian este faptul că evreii aveau deja un calendar de 4000 de ani, când a luat naștere cel Gregorian, iar regiunea a funcționat multe secole sub calendarul ”rumi” al Imperiului Otoman.

În mandatul britanic, populația creștin-ortodoxă sărbătorea Anul Nou la mijlocul lui ianuarie, musulmanii celebrau în cursul verii, iar evreii petreceau îa începutul toamnei, cu ocazia Rosh Hashana.  

 

Parteneri