Evenimentul Istoric > Articole online > Caleidoscop > Mort pe 28 septembrie. Dacă mai trăia poate ne scăpa și de coronavirus. Ce scria Le Figaro în 1885
Articole online

Mort pe 28 septembrie. Dacă mai trăia poate ne scăpa și de coronavirus. Ce scria Le Figaro în 1885

După ce descoperise că maladiile infecţioase erau provocate de microorganisme, a apărut ideea introducerii sterilizării, a dezinfecţiilor, a vaccinurilor şi a antibioticelor. El însuşi a descoperit o serie de vaccinuri, inclusiv cel contra rabiei şi antraxului. A creat microorganisme slăbite, ţinându-le la căldură. În această stare nu puteau cauza boala, ci confereau imunitate germenilor pacientului.

Pe 6 iulie 1885, Pasteur îl vaccinează pe Joseph Meister împotriva rabiei. Era o premieră mondială.

O ședință istorică a avut loc la 26 octombrie 1885 la Academia de Științe. Louis Pasteur prezintă comunității științifice rezultatele promițătoare ale vaccinului său antirabic. Boala era, la acea vreme, înfricoșătoare: odată declanșată, era inevitabil fatală.

Prin urmare, este un public entuziast care salută anunțul vindecării tânărului Joseph Meister, în vârstă de nouă ani, și a unui cioban, ambii vaccinați de celebrul savant.

Jurnalistul „Figaro” present la eveniment nu a greșit când a scris: „Această sesiune va fi intra în istoria științei”.

Louis Pasteur, chimist şi bacteriolog, fondatorul microbiologiei, a stat la baza celor mai importante descoperiri ştiinţifice ale secolului al XIX-lea, în domenii precum biologia, agricultura, medicina şi, nu în ultimul rând, igiena, notează site-ul oficial al Institutului francez care îi poartă numele, pasteur.fr.

Viaţa lui Pasteur a fost marcată de mai multe drame, ceea ce l-a motivat, fără îndoială, să răzbată în faţa tuturor greutăţilor întâmpinate pentru a înţelege maladiile epocii sale, neezitând niciun moment să străbată Franţa în lung şi-n lat pentru a rezolva problemele agricole şi industriale, generate de bolile infecţioase.

Fiu de tăbăcar

Născut la 27 decembrie 1822, în localitatea Dole, regiunea Jura, în familia unui tăbăcar, a urmat şcoala primară din Arbois, unde se mutase cu familia, apoi a absolvit Colegiul Regal din Besançon, secţia de arte (1840), apoi secţia de ştiinţe (1842), iar în 1843 este admis la Şcoala Normală Superioară din Paris, de unde obţine licenţa în ştiinţe, doi ani mai târziu (1845). În 1846, este numit profesor de fizică la Liceul din Tournon (Ardeche), dar colaborează în continuare la Şcoala Normală Superioară, potrivit site-urilor www.pasteur.fr şi www.biography.com. În 1847, şi-a susţinut teza de doctorat în chimie şi în fizică, iar în 1848, a fost numit profesor de fizică la Liceul din Dijon şi, mai târziu în acelaşi an, a acceptat postul de profesor de chimie la Universitatea din Strasbourg.

În mai 1849, se căsătoreşte cu Marie Laurent, fiica rectorului acestei universităţi, împreună cu care va avea cinci copii. Din nefericire, doar doi dintre aceştia au trecut de perioada copilăriei.

Începând cu anul 1854, a fost profesor şi decan al Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea din Lille. Din 1857, Pasteur revenise la Paris, unde fusese numit administrator al Şcolii Normale Superioare şi director de studii ştiinţifice.

Trei mari perioade

Fiecare descoperire a lui Pasteur dezvăluie un nou câmp de investigaţii, propice altora, mai avansate. Astfel, în opera marelui savant se disting trei mari perioade: 1847-1862; 1862-1877; 1877-1887.

Pagini: 1 2 3

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA