Evenimentul Istoric > Articole online > Caleidoscop > Mort pe 28 septembrie. Dacă mai trăia poate ne scăpa și de coronavirus. Ce scria Le Figaro în 1885
Articole online

Mort pe 28 septembrie. Dacă mai trăia poate ne scăpa și de coronavirus. Ce scria Le Figaro în 1885

În 1877, începe studiile asupra bolilor infecţioase şi face descoperiri importante în ceea ce priveşte stafilococul, streptococul şi pneumococul. Pornind de la teoria medicului englez Edward Jenner (1749-1823) asupra vaccinului împotriva variolei, Louis Pasteur foloseşte agenţi infecţioşi pentru imunizare. În 1880, începe studiile asupra rabiei.

Obiectivul său era să găsească mijloacele de prevenire a maladiei, urmând calea deschisă de cercetările sale anterioare asupra holerei la găini. Reuşeşte mai întâi să stabilizeze virusul şi prezintă, în 1884, primele rezultate ale unei vaccinări experimentale a câinilor împotriva rabiei. Odată obţinut un vaccin pentru câini, înainte de expunerea acestora la rabie, Pasteur încearcă să găsească o cale de ameliorare a virulenţei virusului. Se gândeşte astfel să utilizeze o vaccinare care să creeze imunitate după muşcătură şi, astfel, să împiedice trecerea virusului la om.

A răpus turbarea

În iulie 1885, Pasteur primeşte vizita lui Marie-Angélique Meister, al cărei băiat, Joseph Meister, în vârstă de 9 ani, fusese muşcat de un câine suspectat de rabie. Joseph Meister se prezintă în laboratorul său de la Şcoala Normală din Paris, cu multiple muşcături profunde. Pasteur începe imediat seria de 13 injecţii, iar câteva luni mai târziu, are certitudinea că băiatul este salvat.

Astfel, data de 6 iulie 1885 rămâne ziua în care a fost testat cu succes vaccinul antirabic. Trei luni mai târziu, Louis Pasteur reiterează experienţa cu un tânăr cioban, Jean-Baptiste Jupille, muşcat grav de un câine turbat. La 26 octombrie 1885, Pasteur prezintă Academiei de Ştiinţe rezultatele promiţătoare ale tratamentului său asupra rabiei la om, notează www.pasteur.fr. De atunci, laboratorul său este asaltat de către persoane muşcate de animale turbate.

La 1 martie 1886, Pasteur revine în faţa membrilor Academiei de Ştiinţe pentru a prezenta rezultatele obţinute după vaccinarea a 350 de persoane. Dintre acestea, doar una moare, din cauza faptului că tratamentul a fost aplicat mult prea târziu, probabil după ce virusul atinsese deja sistemul nervos, restul fiind salvaţi. Câteva luni mai târziu, prezintă rezultatele a 726 de inoculări. Pasteur propune atunci crearea unui institut destinat tratării rabiei, idee susţinută de Academia de Ştiinţe.

Institutul Pasteur

Cu ajutorul donaţiilor făcute din lumea întreagă, a fost creat, în 1887, un institut dedicat nu doar tratării rabiei, ci şi studiului pasteurizării. Institutul Pasteur a fost inaugurat la 14 noiembrie 1888, iar Pasteur a rămas în fruntea acestuia până la moarte, la 28 septembrie 1895. Centru de cercetare, de formare şi de tratare, institutul se va extinde rapid la nivel internaţional.

Institutul Pasteur din Bucureşti a fost înfiinţat în 1895, în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară, purtând iniţial denumirea de ”Institutul de Vaccin Animal”, iar în 1921 i s-a atribuit numele omului de ştiinţă Louis Pasteur, cu asentimentul Institutului Pasteur din Paris şi al Guvernului Republicii Franceze. I

nstitutul Pasteur este un organism ştiinţific şi tehnic de sprijin al medicinii veterinare din România, în cele trei direcţii de activitate ale acestei profesiuni: apărarea sănătăţii animalelor, apărarea sănătăţii publice şi protecţia mediului.

În 1949, s-a scindat în două institute: ”Institutul de Seruri şi Vaccinuri Pasteur” şi ”Institutul de Igienă şi Patologie Animală”, iar în februarie 1962, cele două institute au fost unificate în ”Institutul de Cercetări Veterinare şi Biopreparate Pasteur”, menţionează site-ul www.pasteur.ro. În 1991, institutul s-a reorganizat, sub denumirea de ”Institutul Naţional de Medicină Veterinară Pasteur”, iar în 1998 – în ”Societatea Naţională Institutul Pasteur”. De-a lungul existenţei sale, aceasta a avut o contribuţie esenţială în eradicarea unor boli şi în reducerea drastică a incidenţei altora.

Savantul Louis Pasteur a primit, de-a lungul vieţii, numeroase distincţii în semn de recunoaştere a meritelor deosebite ale cercetărilor sale şi a fost ales membru în diferite foruri academice, printre care şi Academia de Ştiinţe. De asemenea, a fost distins cu Legiunea de Onoare, cea mai înaltă decoraţie franceză.

 

Sursa: Agerpres

Pagini: 1 2 3

Registration

Aici iti poti reseta parola