Pentru a înțelege cât mai mult din al patrulea document din seria celor desecretizate de CIA cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, este nevoie să ne reamintim câte ceva din cronologia zilei de 21 decembrie 1989.
Întors din Iran mai devreme, pentru că situația de la Timișoara nu se liniștea, Nicolae Ceaușescu a ținut, pe 20 decembrie, seara, un discurs transmis de TVR. Prost sfătuit, el convoacă pentru a doua zi un miting care ar fi trebuit să arate solidaritatea poporului cu regimul său. Totul se destramă când mulțimea adusă în piață începe să scandeze lozinci împotriva lui Ceaușescu. Se formează celebra baricadă de la Universitate și începe crunta represiune de la București.
Ca și precedentele documente prezentate de noi este vorba de raportul zilnic trimis de ofițerii de analiză ai CIA pentru oficialii americani, inclusiv președintele. Rapoartele se numesc NID (National Intelligence Daily) și conțin chintesența informațiilor culese de toate serviciile americane.
NID-ul din 22 decembrie 1989 este tulburător, el este bazat pe informațiile culese pe 21 decembrie și în dimineața zilei următoare. Până la ora 9.30, ora României, o să vedeți la final de unde știm asta atât de exact.
Aveți aici documentul original:
NID ROMANIA SITUATION R[15743438]
”Regimul lui Ceaușescu se apropie repede de momentul când va ceda și Ambasada SUA a ordonat evacuarea personalului auxiliar
Un miting regizat pro-regim s-a transformat într-o demonstrație violentă anti-Ceaușescu, de aproximativ 20.000 de persoane, sunt cel puțin 13 morți confirmate.
(…) 5.000 de protestatari adunați la Hotelul International (se referă la Intercontinental n.n.) au fost atacați de forțele de securitate la miezul nopții. (fragment rămas secret n.n.) câteva grupuri de rebeli în alte zone din București.
(fragment rămas secret n.n.) forțele guvernamentale au deschis ieri focul și în Arad și Cluj. (fragment secret n.n.)
În ciuda stării de necesitate declarată la Timișoara, un număr fără precedent de demonstranți – se spune că aproape 100.000 – și-au cerut dreptul de a își îngropa morții. (…) intelectuali și lucrători din Timișoara au format Comitetul pentru Socialism Democratic (probabil agenții se referă la Frontul Democratic Român, înființat pe 20 decembrie 1989, la Timișoara n.n.) care a cerut izgonirea întregului guvern.
Premierul Dăscălescu a mers la Timișoara ca să se discute cu o delegație a acestui grup.”
Următorul fragment analizează posibilitatea ca Nicolae Ceaușescu să fie trădat de forțele de ordine.
”Încrederea în forțele de securitate
(…) unele trupe din Timișoara s-au alăturat protestatarilor și (…) milițieni neînarmați au împărțit pâine civililor. (…) executarea militarilor care nu au respectat ordinul de a trage în demonstranți (…)
Comentariu: Este puțin probabil ca forțele de securitate să reziste mai mult de câteva zile la acest nivel de acțiuni. Regimul va continua, totuși, să se bazeze mai mult pe forțele de securitate decât pe militari pentru a învinge revoltele. Mult urâta Securitate este mai bine echipată și are o miză mai mare în menținerea regimului. Armata obișnuită este formată în cea mai mare parte din recruți care probabil s-ar sustrage dacă ar fi chemați să folosească mai mult timp forța împotriva concetățenilor români.”
Urmează o trecere în revistă a tuturor forțelor de ordine, destul de amănunțită, dacă ne gândim că analiza aparține unui serviciu de spionaj al unei țări cu care eram în conflict de aproape de 44 de ani! Sunt enumerate trupele de Securitate, Armata, Miliția, Gărzile Patriotice. Apoi este o evaluare a reacțiilor internaționale. Ca și în cazul NID din 19 decembrie 1989, cele mai relevante le par americanilor a fi reacțiile URSS și Ungariei!
Reacții internaționale
”Zaykov, membru al Politburo (Biroul Politic n.n.) a somat ieri conducerea să nu folosească forța și să deschidă un dialog cu propriul popor.
Reprezentantul sovietic la CSCE (actuala OSCE n.n.) a solicitat României să recitească acordul de la Helsinki, dar s-a oprit înainte de a condamna regimul.
Ungaria a cerut președintelui Consiliului de Securitate al ONU să convoace o întâlnire pentru a discuta situația.
Ea (Ungaria n.n.) și-a anulat Tratatul de Prietenie și Cooperare cu Bucureștiul. Ministrul de Externe Horn a anunțat, totuși, că Budapesta nu va rupe relațiile diplomatice cu România.
Comentariu: Ungaria își concentrează eforturile pentru a orchestra o condamnare internațională a regimului Ceaușescu, prin care crede că va influența evenimentele.
Este puțin probabil ca Budapesta să facă pași spre o intervenție militară, deși ea va monitoriza atent mișcările trupelor românești. Presiunea pentru măsuri mai severe va crește, dacă violențele se vor răspândi și mai mult și Budapesta va fi silită să rupă relațiile.”
În fine, ultimul fragment din NID este legat de ce se va întâmpla după iminenta cădere a regimului Nicolae Ceaușescu. Cine îi va lua locul? Asta e întrebarea la care ofițerul de analiză trebuie să-i dea un răspuns președintelui său, George H.W. Bush, la acea dată.
”Următoarele mișcări
Deși Ceaușescu va încerca să domolească revoltele oferind diferite concesii economice, soluția sa va fi să folosească forța în continuare pentru a menține puterea. Deja guvernul a dat creșteri minime la salarii și alocații și se spune că magazinele au fost aprovizionate cu produse care altfel lipseau. Aceste concesii probabil vor înfuria și mai mult mulțimea. (…)
After Ceaușescu, who? / Cine, după Ceaușescu?
Continuarea revoltelor – în special în București – va pune probabil în mișcare militarii sau conducerea Partidului Comunist pentru a depune eforturi pentru răsturnarea lui Ceaușescu. Sunt puține figuri politice identificabile în România care ar putea culege resturile dacă ar fi demis Ceaușescu.
Posibilii succesori includ figuri militare cum ar fi ministrul Apărării Vasile Milea sau civili, cum ar fi secretarul pe probleme internaționale Constantin Olteanu, fostul consilier al lui Ceaușescu, Ion Iliescu, și fostul ministru de Externe Ștefan Andrei.”
Lista merită câteva cuvinte. Două dintre nume, Iliescu și Olteanu, se numărau de peste 3 ani pe lista de posibili succesori ai lui Nicolae Ceaușescu. Un document din aprilie 1986, publicat de Evenimentul Zilei, îi enumera pe cei doi, considerând că ar fi putut fi acceptați și de Moscova lui Mihail Gorbaciov.
Olteanu a fost ministru al Apărării, dar fusese îndepărtat când a început să aibă contacte cu Pentagonul, chiar dacă acele contacte erau cu acordul lui Nicolae Ceaușescu. Iliescu era considerat și el drept un posibil succesor.
Un alt nume de pe lista care a ajuns pe masa președintelui Bush în dimineața de 22 decembrie 1989, este al lui Ștefan Andrei, dar marginalizarea sa în cadrul regimului ceaușist era motivată mai mult de antipatia pe care i-o purta Elena Ceaușescu, pentru că nu divorța de actrița Violeta Andrei, ca să se însoare cu Zoia Ceaușescu.
În fine, primul de pe listă este generalul Vasile Milea, dar acesta avea să fie găsit împușcat pe 22 decembrie, la ora 9.30. Versiunea oficială este că s-a sinucis în biroul său din Comitetul Central.
Apariția acestei note este un bun prilej pentru a anunța că de vineri veți găsi la toate punctele de difuzare a presei noul număr al revistei Evenimentul Istoric, unde este un amplu material privind controversele legate de moartea lui Milea!
Evoluția constatărilor analiștilor CIA în acele zile dramatice o găsiți în următoarea succesiune:
19 decembrie 1989, nimeni nu credea că regimul este amenințat serios, link AICI.
20 decembrie 1989, revoltele continuă, dar Ceaușescu putea scăpa, în opinia ofițerilor de analiză americani, link AICI.
21 decembrie, ”Ceaușescu își înfruntă națiunea!” exclamă americanii, link AICI.
Exploziv: Documentul care arată succesorii lui Nicolae Ceaușescu încă din 1986! Link AICI.
