Premieră: Analiza CIA după primele revolte de la Timișoara. Pe 19 decembrie 1989, americanii nu anticipau căderea lui Ceaușescu peste doar două zile

 

CIA monitoriza doar reacțiile Budapestei și Moscovei, ca și cum doar acțiunile lor contau pentru a grăbi plecarea regimului socialist de la putere în România.

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la încheierea Războiului Rece, CIA a desecretizat un set destul de mare de documente legate de căderea regimurilor socialiste în țările din Estul Europei.

Multe sunt simple relatări ale unor evenimente deja arhicunoscute, dar unele, în special documente din categoria NID, conțin informații care, privite cu experiența a trecerii a trei decenii, pun într-o lumină diferită entuziasmul acelor zile.

Un exemplu bun este documentul pe care îl publicăm astăzi, o informare care a ajuns pe masa președintelui George H. W. Bush, analizează situația din România imediat după izbucnirea revoltelor din Timișoara, în decembrie 1989.

Două concluzii se desprind imediat ce parcurgi documentul: prima este că, deși prevedeau o cădere a regimului lui Nicolae Ceaușescu nu o vedeau chiar atât de rapidă, nesocotind gradul de revoltă care pusese stăpânire pe întreaga țară. A doua concluzie este că americanii par să spere că grăbirea căderii lui Ceaușescu avea să vină de la acțiunile Budapestei și Moscovei, care ar fi trebuit să declanșeze proteste internaționale după represiunea de la Timișoara.

 

Importanța documentului

 

National Intelligence Daily este un raport zilnic făcut de ofițerii de analiză americani pe baza informațiilor strânse de toate serviciile secrete americane. În consecință, ele cuprind cea mai documentată privire asupra oricărui eveniment intern sau extern SUA. NID sunt destinate unei ”elite” a administrației americane, inclusiv președintele, fiecare urmând să decidă mișcările pe care le are de făcut. NID nu propun niciodată căi de acțiune, ci doar expun situații, eliminând informațiile nerelevante pentru luarea unei decizii.

Documentul desecretizat în acest weekend cuprinde analiza asupra evenimentelor din Timișoara în perioada 15-18 decembrie 1989, previziunile pentru perioada imediat următoare, dar și analiza reacțiilor a singurelor două țări considerate cu influență asupra situației: URSS și Ungaria.

Aici aveți documentul integral:

NID ROMANIA ANTIREGIME [15743467]

Americanii nu au prevăzut o evoluție rapidă a evenimentelor!

 

”România – Proteste anti-regim

19 decembrie 1989

Protestele din Timișoara și Arad, cele mai mari de la revoltele din Brașov 1987, sunt cele mai recente semnale că regimul corupt și represiv al lui Ceaușescu nu poate rezista la infinit la schimbările care pun stăpânire pe Europa de Est.

Măsurile de securitate au fost întărite pe întreg cuprinsul țării de la izbucnirea revoltelor, poliția (aici e o referire pe înțelesul destinatarilor documentului, poliția nu exista în România Socialistă, făcându-se referire la forțele de represiune n.n.) a deschis focul asupra miilor de demonstranți anti-guvernamentali în ambele orașe din multi-etnica Transilvania. La suprafață Timișoara a părut calmă ieri, în ciuda zvonurilor neconfirmate că sute de demonstranți au fost uciși și un număr asemănător au fost arestați de forțe de securitate puternic înarmate. Nu se cunoaște soarta lui Laszlo Tokes, reverendul și activistul pentru drepturile civile de etnie maghiară de la al cărui ordin de evacuare a izbucnit revolta. România a închis granițele cu Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria și URSS. Președintele Ceaușescu a plecat ieri în vizita programată în Iran.

Comentarii: Riposta brutală la demonstrații indică hotărârea lui Ceaușescu de a rezista la cererea poporului de a face schimbări, chiar cu riscul unor critici viitoare internaționale și a unei izolări tot mai profunde. Decizia sa de a nu amâna excursia la Teheran a fost calculată pentru a demonstra încredere și putere, deși în particular el s-a dovedit tot mai alarmat de impactul asupra regimului său a evoluțiilor din Bloc (Blocul Sovietic n.n.). De exemplu, el a fost informat că ideile reformiste au molipsit partidul și au întărit forțele nerăbdătoare să-l dărâme. El a decretat ca lipsa produselor de consum, în special alimente, să fie eliminată în mai puțin de doi ani, într-o încercare de a potoli furia publică produsă de lipsurile din această iarnă.

Represiunea ordonată de Ceaușescu indică faptul că el are loiale forțe de securitate privilegiate, cel puțin deocamdată. Ei se tem că orice relaxare a controlului i-ar transforma în ținte a furiei publice, dar îndoielile lor vor crește pe măsură ce criza politică și economică se va adânci. Ei ar putea susține un individ sau un grup nemulțumit din partid și să acționeze împotriva dictatorului, sub steagul reînnoirii naționaliste.”

 

”Poliția ungară va avea dificultăți în a proteja de atacuri Ambasada României”

 

Urmează o hartă a României pe care sunt însemnate doar Timișoara și Aradul, pentru a se vedea poziționarea celor două orașe față de granițele cu Ungaria și Iugoslavia.

Apoi un nou fragment, intitulat: ”Ungaria indignată, sovieticii tăcuți, deocamdată”.

Interesant este că, parcă anticipând dezvăluirile de după Revoluție și disputa de acum, la 30 de ani de la evenimente, declanșată de declarațiile lui Victor Orban, americanii din 1989 par să monitorizeze reacțiile a doar două țări, URSS și Ungaria, considerându-le, probabil, singurele cu potențial de a influența situația din România.

”Adunarea Națională Ungară a condamnat ieri persecutarea lui Laszlo Tokes de către România, catalogând-o drept o violare brutală a drepturilor fundamentale ale omului și a somat guvernul de la Budapesta să facă pași pentru a îi apăra pe Tokes și congregația sa. Partidul Socialist, aflat la putere, a emis propriul său document de condamnare a României. Aproape 50.000 de persoane au participat la o demonstrație la Budapesta, organizată de Forumul Democrat Ungar, pentru a protesta împotriva acțiunilor României.

Criticarea României este o cale sigură de a câștiga voturi în Ungaria și deschiderea tot mai mare politică din Ungaria ar putea declanșa o competiție internă a participanților pentru a cere sancționarea României. Dacă demonstranții vor crede zvonurile privind vărsările de sânge, poliția ungară va avea dificultăți în a proteja de atacuri Ambasada României.

Moscova nu a comentat oficial situația lui Tokes și relatările de presă despre revolte au fost palide. Ediția de astăzi a Izvestia (Scânteia n.n.) , totuși, se referă la Tokes ca la un campion al drepturilor omului și notează că arestarea sa la domiciliu a atras atenția internațională. Se așteaptă ca Moscova să condamne violențele, că reitereze nevoia de reforme, și să ofere ajutor Ungariei pentru a ridica problema la nivel internațional.”

Foto deschidere: Revoluția de la Timișoara, foto de Constantin Duma. Sursa: evz.ro