Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Bătălia de la Mărășești, cea mai importantă victorie din istoria armatei române. Rapoartele germane laudă vitejia românilor
Articole online

Bătălia de la Mărășești, cea mai importantă victorie din istoria armatei române. Rapoartele germane laudă vitejia românilor

marasesti

Istoricul Glenn E. Torrey a spus următoarele despre bătălia de la Mărășești: „Dacă bătălia de la Mărășești a fost „prima victorie reală a armatei române moderne”, așa cum a descris-o Averescu, bătălia de la Mărășești a fost cea mai semnificativă victorie a acestei armate în Primul Război Mondial și, poate, în istoria României. A fost o victorie defensivă denumită „micul nostru Verdun”.

Bătălia de la Mărășești, cea mai importantă victorie din istoria armatei române. Rapoartele germane laudă vitejia românilor

Bătălia de la Mărășești, care a avut loc între 6 august și 3 septembrie, a fost cea mai sângeroasă bătălie purtată pe frontul românesc în vara anului 1917. Armata a 9-a germană a pierdut peste 16.000 de soldați (morți sau răniți), inclusiv pe generalul Wenninger, iar aproape 1.000 de oameni au fost luați prizonieri. Armata română a avut și ea pierderi considerabile: peste 17.000 de soldați (morți sau răniți), la care s-au adăugat aproape 10.000 dispăruți sau capturați. Pierderile rușilor au fost oarecum comparabile cu cele ale românilor.

Ofensiva Armatei a 9-a s-a dovedit a fi „o dezamăgire” încă de la început. Istoria germană oferă câteva explicații pentru aceste eșecuri: teren nefavorabil, căldură extremă, prea multe obiective, artilerie insuficientă etc., dar „mai presus de toate, inamicul fusese subestimat”.

În raportul final dat de generalul Johannes von Eben lui Mackensen, sunt specificate următoarele cauze:

„Presupunerile și speranțele că rușii și românii se vor retrage fără rezistență sau că se vor lăsa luați prizonieri au fost greșite. Dimpotrivă, armatele ruso-române au luptat cu vitejie. Fiecare tranșee, fiecare casă, fiecare deal a fost apărat cu înverșunare […] Contraatacurile au fost bine conduse și cele mai multe dintre ele s-au încheiat în luptă corp la corp”.

Chiar dacă au recunoscut și ei rolul jucat de ruși în oprirea Armatei a 9-a, germanii și-au rezervat cele mai mari laude pentru români

Generalul Curt von Morgen a spus următoarele:

„Nu am avut nici un cuvânt de spus: „Românii au devenit adversari respectabili […] Au luptat mai bine, au fost conduși cu mai multă îndemânare, iar artileria a cooperat mai bine decât la începutul campaniei românești”.

Rapoartele serviciilor de informații austriece au evidențiat, de asemenea, rolul românilor:

„În timpul atacului, românii au dat dovadă de vigoare și au sfidat moartea, iar oamenii, încurajați de o intensă propagandă patriotică românească, s-au lăsat purtați de bunăvoie în luptă”.

Ofițerii români care au fost luați prizonieri de austrieci au fost prezentați ca fiind „serioși, versați, comportându-se cu demnitate și au arătat în convorbirile lor patriotism, simțul datoriei și încredere”. În istoria austriacă, bătălia de la Mărășești a fost rezumată astfel:

„Ideea comandamentului german de a invada Moldova peste Siret a fost zădărnicită de rezistența românilor”.

„A fost cel mai glorios episod al războiului de reunificare”

Despre bătălia de la Mărășești, istoricul Florin Constantiniu a spus următoarele:

„A fost cel mai glorios episod al Războiului de Reîntregire și stă alături de cele mai mari victorii din istoria militară românească. Meritul acestei victorii revine generalilor Constantin Christescu – înlocuit în urma unor certuri cu comandanții ruși – și Eremia Grigorescu.

Rezistența eroică a trupelor și înlocuirea rapidă a unităților rusești, intrate în panică sau lipsite de dorința de a lupta, ca urmare a propagandei bolșevice, au dus la ruinarea inamicului.

România a rezistat și a continuat lupta, iar autoritățile – regele, parlamentul, guvernul – au rămas pe teritoriul național”.

Registration

Aici iti poti reseta parola